Defecte

Nu va lasati convinsi ca un vin este bun daca simtiti ca acesta provoaca neplacere la degustare.

Dat fiind numarul nefiresc de mare al romanilor care nu stiu nimic despre vin, ospatarii, vanzatorii pot incerca o lamurire din care sa strabata subtil reprosul: "Nu va pricepeti!" Sigur ca exista consumatori care confunda vinul sec cu… vinul acru! Nu despre acest nivel de perceptie este vorba, ci despre omul normal, educat, dar inca nu foarte sigur pe afirmatiile sale. Pentru recunoastere, sa "vizualizam" cateva defecte frecvente. Aceste defecte pot fi demonstrate si, in cazul sesizarii lor, nimeni nu va poate obliga sa platiti un vin astfel "atins". M-am folosit de cateva fise aflate in circulatie in interiorul Asociatiei Degustatorilor Autorizati din Romania, precum si in studiul celor care urmeaza cursurile Universitatii de Stiinte Agronomice. Floarea vinului se dezvolta la un vin in contact cu aerul si apare la suprafata sub forma unei pelicule albicioase. Dezvoltarea acesteia este pusa in seama unei ciuperci (candida mycoderma, hansenula anomela) care oxideaza substantele organice din vin, denaturand buchetul, degajand mirosuri neplacute. Otetirea vinului este recunoscuta si dupa mirosul de acid acetic, dar si din cauza "pielitei" subtiri, de culoare cenusie ce apare la suprafata. Vinovate sunt niste bacterii acetice (acetobacter rances si acetobacter ascendens) care ataca alcoolul din vin transformandu-l in otet si… apa. Vinurile balosite se intind ca zeama de varza, iar gustul si mirosul sunt neplacute. Boala specifica vinurilor noi, albe. Puteti fi pus in neplacuta situatie de a consuma un vin tulburat si cu miros acru, respingator. Amareala vinului se numeste aceasta boala si va fi confirmata si de gustul amar generat de o bacterie agresiva care, in final, schimba si culoarea vinului in cafeniu murdar.

Mai exista defecte datorate mucegaiurilor de pe struguri (casarea bruna), excesului de bioxid de sulf si saruri de cupru (casarea cuproasa) provenite de la piatra vanata, pompe, aparate de filtrat. Sulful fara buna masura are si el suficiente neajunsuri pentru consum. Asocierea mirosului de hidrogen sulfurat se face cel mai adesea cu mirosul de… ou clocit. Se adauga acestei liste de necazuri ale vinurilor si problemele iscate din vina vaselor. Cel mai des se intalnesc gustul de butoi sau "de doaga", gustul si mirosul de mucegai. Lipsa de igiena este principala cauza care favorizeaza aparitia acestor defecte, fie ca este vorba de butoi, in primul caz, sau, si mai mult, de furtunuri, dopuri, pentru cel de-al doilea. Este bine sa retineti ca, mai ales in cazul vinurilor relativ tinere, reperele de gust se afla intotdeauna in zona firescului, a "baubilului" si ca orice nota stridenta si neplacuta trebuie sa va determine sa cereti lamuriri. Evitati vinurile "chilipira" din spatii comerciale improvizate si neautorizate. Bolile vinului pot deveni si ale omului.

Vor purta alte nume si vor fi infinit mai scumpe decat "economia" de la care s-a plecat.