Despre grâu şi pâine

Poveştile populare au câte o explicaţie pentru fiecare lucru şi fenomen din lumea noastră, căci nimic nu a fost lăsat la întâmplare. Astfel, una dintre aceste istorisiri, pe care le mai ştiu doar bătrânii, spune că la începuturi oamenii nu ştiau ce să facă cu toate animalele şi plantele care acopereau pământul.

e fereau de ele, deşi Dumnezeu îi învăţase care era rostul fiecărui lucru în parte. Văzând că nu o scoate la capăt, Domnul a luat chip de om şi a coborât pe pământ, unde a început să cultive pământul şi să crească animale. A făcut chiar şi un foc, deasupra căruia a pregătit mâncăruri cum nu mai gustase nimeni până atunci. Din acea zi, făcând întocmai, oamenii au început să se transforme încet-încet în gospodarii de astăzi. Iar pentru că Dumnezeu le-a făcut mult bine, oamenii au grijă să ţină toate sărbătorile, respectând interdicţiile şi datinile de peste an.

Povestea grâului
Grâul îşi are rostul său pe lume, fiind atât hrană de zi cu zi, cât şi elementul central al unor ritualuri. O poveste populară spune aşa: "Grâul s-a dus la biserică şi s-a întâlnit cu sacara. «Hai, cumătră, la biserică!». «Mergi sănătos, că eu văd biserica şi de aice, nu-s mic ca dumneata!». Şi de aceea preoţii numai cu grâu slujesc, iar sacara nu se primeşte în biserică, că ea a fost sumeaţă şi a greşit". (Elena Niculiţă-Voronca - "Datinile şi credinţele poporului român"). Tradiţia populară cere ca pâinea, înainte de a fi pusă în cuptor sau sub ţest, să primească semnul crucii. E mare păcat ca pâinea să fie "întoarsă", adică să se aşeze a doua oară în cuptor, căci ea va da înapoi. Dacă nu s-a făcut bine de la început, căci focul nu a fost suficient de mare, aceasta este învăţătură de minte. Cum ai luat-o de pe foc, aşa să fie: crudă sau bine rumenită!

Despre mălai, tradiţia populară spune că a fost semănat cel dintâi de o moaşă, rostind aşa: "Să fii de leac şi să fie sămânţă din tine!". Unul dintre remediile bătrâneşti pentru durerile de burtă era pe vremuri o turtiţă caldă de mălai, aşezată peste locul dureros.

Tarte cu brânză şi seminţe
Ingrediente: 200 g făină, 100 g unt, 60 ml apă, un vârf de linguriţă de sare, 300 g brânză telemea, 200 g brânză de vaci, 200 ml smântână, 100 g seminţe de floarea-soarelui, piper, pătrunjel.

Preparare: Untul rece se taie cubuleţe sau felii subţiri cu un cuţit. Făina se cerne, se pune într-un bol, iar în mijloc se adaugă untul, sarea şi apa. Se frământă până rezultă un aluat omogen. Se acoperă cu folie alimentară şi se introduce la rece pentru 30 de minute. Într-un castron se pun brânza de vaci, brânza telemea dată pe răzătoare sau sfărâmată cu o furculiţă. Se adaugă smântâna şi ouăle, seminţele de floarea-soarelui prăjite într-o tigaie fără ulei, piper după gust şi pătrunjel tocat. Se întinde aluatul într-o foaie potrivit de groasă, se decupează cercuri cu o cană şi se aşază într-o tavă de brioşe unsă cu unt. Se toarnă compoziţia peste aluat, se introduc în cuptor şi se coc 25-30 de minute la foc potrivit sau până când capătă o culoare aurie la suprafaţă. (Reţetă redactată de Alina Ramona Anghel)