Despre grîu şi bucate

Atunci cînd soarele dogoreşte, iar pe cîmpuri spicele aurii se încovoaie sub povara boabelor de grîu din care se va face pîinea este semn că a sosit vremea secerişului. Fiecare gospodar ştie care este timpul prielnic culesului, dar, mai ales, atunci cînd este interzis a secera nici măcar un spic, pentru a nu-şi atrage asupra lui mînia divinităţilor protectoare.

Atunci cînd soarele dogoreşte, iar pe cîmpuri spicele aurii se încovoaie sub povara boabelor de grîu din care se va face pîinea este semn că a sosit vremea secerişului. Fiecare gospodar ştie care este timpul prielnic culesului, dar, mai ales, atunci cînd este interzis a secera nici măcar un spic, pentru a nu-şi atrage asupra lui mînia divinităţilor protectoare.

Un sfînt blajin

O astfel de zi, bogată în pericole, este cea de 8 iulie. În calendarul popular este celebrat Sfîntul Pricopie, cel care are grijă ca hambarele oamenilor să se umple cu grîu după cît de mult au respectat tradiţiile locului. Aşa se face că toţi cei care muncesc în ziua de 8 iulie sînt aspru pedepsiţi. Sfîntul abate asupra cîmpurilor fulgere şi trăsnete, provoacă incendii mistuitoare sau inundaţii. Altădată, trimite asupra oamenilor lupi care fură copii şi ologesc animale. "Dacă acest sfînt blajin este supărat atunci cînd nu este serbat cum se cuvine, el pricheşte grînele, adică le grăbeşte uscarea înainte de maturitate." (T. Pamfile – "Sărbătorile la români") Cu toate acestea, Sfîntul Pricopie este considerat în popor un sfînt blajin, care poate să facă o mare minune: "arde piatra în apă". În felul acesta, transformînd piatra în picături de apă, trimite asupra pămîntului, în loc de grindină, ploaie binefăcătoare.

Credinţe populare

Femeile au mare grijă să nu lucreze în gospodărie decît pînă cînd soarele a ajuns la amiază, să nu ţeasă, să toarcă sau să taie. De abia după ce au respectat aceste interdicţii pot să fie sigure că toate aluaturile pe care le vor face de atunci înainte vor creşte frumos, iar copturile nu se vor arde în vetre sau ţesturi.

De asemenea, gospodarii au grijă ca imediat după ce se trezesc dimineaţa să mănînce cîte ceva pentru a nu-i prinde cîntecul cucului cu burta goală, acesta fiind un semn de jale mare. Tot credinţa populară mai spune că în ziua Sfîntului Pricopie se aude pentru ultima dată în acest an cucul, circulînd chiar o vorbă care spune că "Precupu tace cucu".

Foitaj cu alune

Ingrediente: un pachet foitaj, 200 g unt, 3 ouă, 200 g zahăr tos, 30 g cacao, 150 g alune, 50 g fistic, un vîrf de cuţit de sare, două plicuri cu zahăr vanilinat, coaja de la o lămîie, esenţă de rom.

Preparare: Se decupează din foitaj rondele sau pătrate, se aşază într-o formă de brioşă şi se ung cu un ou bătut. Se coc 30 de minute, la foc mediu pînă capătă o culoare aurie. Se scoate şi se lasă să se răcească. La bain-marie, se topeşte zahărul tos şi ouăle rămase, amestecînd ca să nu se lipească. Se adaugă untul şi se lasă la fiert. Se adaugă aromele, cacaua şi sarea. Se lasă să se răcească, se mixează şi apoi se adaugă alunele şi fisticul tocate mărunt, se umple foitajul cu cremă şi se dă la rece 30 de minute.