Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începutul lunii decembrie este uşor de suportat din perspectiva postului. La 2 decembrie avem dezlegare la ulei şi vin, apoi urmează dezlegările la peşte, din zilele de 3, 4, 5, 6 şi 7 decembrie. În ziua de 7 decembrie este sărbătorit Cuviosul Părinte Ambrozie din Milano. Despre el se ştie că a fost un bun păstor sufletesc şi un administrator neîntrecut al bisericii sale. De la Sfântul Ambrozie au rămas scrieri dogmatice, scripturistice, tratate de morală, de ascetism şi 91 de scrisori. El demonstrează prin acestea că religia creştină poate asimila toate valorile naturale pe care lumea păgână, în deosebi cea romană, a ştiut să le exprime.
Poitra lui Nicolae
Tot în această zi o sărbătorim pe Sfânta Muceniţă Filofteia. Ea a trăit în secolul al XIII-lea, în sudul Dunării. Nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de romani sau de bulgari. A fost martirizată la doar 12 ani de tatăl său. Moaştele sale se află la Curtea de Argeş de la sfârşitul secolului al XIV-lea. În tradiţia populară este numită Poitra lui Nicolae. Numele său se traduce prin „iubitoare de Dumnezeu”. Istoria arată că moaştele Sf. Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creştine la Nicopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae”, de la Curtea de Arges, pe atunci catedrala mitropolitană. În acest fel se explică şi alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat după ziua hramului). După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost aşezate aici a doua zi, când s-a făcut şi proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).
Ciorbă de cartofi cu şprot
Ingrediente: 500 g şprot, un fir de praz, 200 g mazăre, 5 cartofi, doi morcovi, o ceapă albă, 500 g zeamă de varză, 75 ml ulei de floarea-soarelui, sare, piper, leuştean.
Preparare: Cartofii se curăţă de coajă, se spală, se taie cuburi potrivit de mari şi se pun într-un bol cu apă rece. Morcovii se curăţă de coajă, se spală şi se taie rondele subţiri. Prazul se curăţă de frunzele veştede, se spală şi se taie rondele. Peştii se spală şi se pun la rece acoperiţi cu folie. Se încinge uleiul într-o cratiţă, se călesc prazul, ceapa şi morcovii până se înmoaie, apoi se pun la fier în doi litri de apă. Se adaugă mazărea, se condimentează şi se lasă să fiarbă 15 minute. Se pun cartofii, se continuă fierberea şi când legumele sunt fierte se adaugă peştii. Se dă focul la minim, se toarnă zeama de varză, se condimentează, se presară cozi de leuştean întregi şi se fierbe totul încă zece minute. Se presară leuştean proaspăt tocat, se amestecă şi se serveşte imediat.
• Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel
