Una dintre temele predilecte ale expozitiilor Muzeului Alimentarium din Vevey (Elvetia) o reprezinta cea a dietelor alimentare in diferite epoci istorice ale umanitatii, de la preistorie la epoca moderna. O analiza mai profunda a acestui subiect poate conduce la concluzii surprinzatoare.
Ca turist curios, interesat de acest domeniu, am vizitat si eu Muzeul Alimentarium, cu prilejul catorva dintre expozitii, din care am retinut 'Les mangeurs de l’an mille' (cu alte cuvinte, ce se manca la anul 1000), 'De la cuisine à l’usine' (din bucatarie in uzina), precum si o alta dedicata evolutiei dietei alimentare de-a lungul istoriei. Despre dieta stramosilor ne-am propus sa vorbim de aceasta data.
Vizita la muzeu avea sa imi prilejuiasca mai multe revelatii. Una dintre ele este aceea ca stramosii nostri de acum 40.000 de ani, primii 'homo sapiens sapiens', erau mai sanatosi decat suntem noi astazi (luati per ansamblu). Datorita faptului ca dieta lor era in principal frugivora – bazata pe radacini, frunze, nuci, miere, seminte, graunte, legume, ciuperci – si doar intr-un procent redus consumau carne, peste, lactate – se pare ca aveau o speranta de viata de peste 60 de ani, o inaltime medie de 1,75 m barbatii, respectiv 1,65 m femeile, erau supli, agili si, lucrul cel mai important, aveau dinti foarte buni. Se stie ca o dantura sanatoasa este garantia unui corp sanatos si chiar daca oamenii nu se aleg cautandu-i dupa dinti, precum caii, nu trebuie sa ne neglijam dintii. (O zicala veche spune ca omul isi sapa groapa cu dintii; asta vrea sa exprime doua adevaruri – pe de o parte, ca, in functie de ceea ce mancam, putem sa ne asiguram o viata sanatoasa, si, pe de alta parte, ca sanatatea dintilor e importanta pentru sanatatea fiecaruia).
Urmarind reperele expozitiei elvetiene, aveam sa mai aflu ca acum zece mii de ani si ceva, odata cu transformarea oamenilor din culegatori si vanatori in cultivatori si crescatori de animale, o data cu diversificarea modalitatilor de tratare termica si conservare a hranei, lucrurile au inceput sa se schimbe, inclusiv in ceea ce priveste calitatea alimentatiei. Nu a contat intotdeauna ce e mai hranitor, ci ce e mai usor de intretinut, mai profitabil, mai comod. Unii cercetatori spun azi ca, daca ar fi stiut cat se va deteriora starea de sanatate a urmasilor lui, 'homo sapiens sapiens' nu s-ar fi grabit sa evolueze.