GURMANDUL IN BUCATE
Venise in sfarsit ziua cea mare. Ziua in care aveam s-o revad pe Maria. Inca din copilarie fuseseram cele mai bune prietene si tot ce aveam, imparteam ca surorile.
M-am intristat cand a plecat la studii in Franta, dar stiam ca isi dorise mult bursa pe care o obtinuse si n-am putut sa nu ma bucur pentru ea.
Dar, chiar si asa, la distanta, am continuat sa ramanem prietene. Ne trimiteam e-mail-uri aproape zilnic, in care povesteam ceea ce ni se intampla fiecareia dintre noi. Dar sa revenim la ziua de astazi, cand, desi parea ca visez, eram intr-adevar in avion spre Paris ! O parte din costul biletului mi-l platise Maria, iar eu stransesem din rasputeri pentru a completa suma. Dar nu-mi pasa, caci nu o mai vazusem de 3 ani! Imi parea deja o eternitate!
BUCATE. In cele doua geamantane pline, pe langa cateva lucruri de schimb, aveam multa, multa⦠mancare. Da, mancare, caci Maria e o adevarata gurmanda! Si de fiecare data cand vorbeam, se plangea ca cel mai tare si cel mai tare, dupa familie si prieteni, ii este dor de o sarmaluta "ca la mama acasa".
In sfarsit, avionul aterizeaza incet, pe pista luminata a aeroportului Charles de Gaulle. Iata-ma in Franta! M-am ciupit putin de mana, nu de alta, dar voiam sa ma conving ca tot ce mi se intampla este adevarat. Pana sa ma dezmeticesc bine, tragand darza de bagaje, nici nu mi-am dat seama ca o aveam in fata mea pe Maria. Ne-am imbratisat cu putere si am pornit vesele spre casa. Spre casa ei din Paris. O garsoniera cocheta, intr-un cartier plin de verdeata. De cum am lasat bagajele, Maria a inceput sa scotoceasca prin ele, ca sa vada ce i-am adus de acasa. Sarmale, friptura, chiftelute, carnati, branza proaspata, o sticla cu bors, chiar si o punga de malai, iar intr-o cutie niste prajituri. Sau, mai bine zis, prajiturile ei preferate: cornulete cu dulceata de coacaze, "tavalite" prin mult zahar pudra. Vazand prajiturile, brusc s-a luminat la fata. A luat incet un cornulet, de parca tinea in mana o piesa rara de portelan, si a inceput sa manance. Unul, inca unul si inca unul⦠"Prajiturile mele preferate! Mama imi facea intotdeauna de ziua mea. Si de sarbatori! Aluatul asta fraged! Si dulceata de coacazeâ¦" Glasul ii tremura de emotie. "Imi amintesc cum biata mama a intrat in pamant de rusine cand, odata sositi invitatii, la desert nu prea a mai avut ce sa aseze pe masa, caci cornuletele le mancasem eu cu tovarasii de joaca. E dupa reteta ei, nu-i asa?"
DOR. "Da", am raspuns incet, mirata de reactia Mariei. Stiam ca ii plac foarte mult, dar⦠Si dintr-o data, o vad ca da fuga in cealalta camera si entuziasmata imi intinde o foaie, putin rupta, pe care era scris ceva cu litere de mana. Uitandu-ma, nu mi-a venit sa cred. Era reteta cornuletelor cu pricina. O rugase pe mama ei sa i-o scrie la plecare. "Vezi, am pastrat-o!", imi spuse vesela ca un copil. "Si ori de cate ori imi e dor de casa le gatesc si parca sunt acolo, printre voi!" "Esti nebuna", i-am raspuns razand, convinsa fiind ca Franta e plina de bunataturi. "Ai dreptate, dar nu sunt facute de mainile mamei si nu au aceeasi savoare. Poate acum iti e greu sa intelegi, dar in cutia asta cu prajituri stau o parte din amintirile mele de acasa, de cand eram copil." Si mai lua un cornulet...
Am inceput sa radem amandoua, iar mai tarziu aveam sa inteleg⦠cat valoreaza o prajitura mancata departe de casa. Chiar si un cornulet cu dulceata de coacazeâ¦
|
GUST SI FRAGEZIMECu marmelada, smantana, alune pisate, lamaie rasa, vanilie, migdale sau diverse gemuri, cornuletele sunt usor de preparat si foarte gustoase. Pentru ca aluatul cornuletelor sa fie mai fraged, unele gospodine folosesc borsul sau laptele batut. Cornuletele fac parte din categoria dulciurilor care, cu cat se pastreaza mai mult, cu atat devin mai fragede. |
Citește pe Antena3.ro
| ||
DESPRE COACAZE |
RETETE GEMENE
| ||
|