Energia vietii la greci

Printre marile mituri ale lumii, un loc de cinste il ocupa cele ale Greciei Antice. In scrierile lui Hesiod, in poemele homerice se afla intampari fabuloase cu zei, semizei, eroi civilizatori etc., divinitati care alcatuiesc pleiada fantasticului panteon grec. Un rol de seama printre acestia pare sa-l detina Dionysos. Nascut dintr-o mama de origine frigiana (muritoare) si Zeus, acesta salasluieste pentru o vreme in coapsa tatalui sau, timp in care participa la initierea sa. Fauritor al unui cult, Dionysos incearca, prin ritualurile sale orgiastice sau prin betii dezlantuite, sa-i transforme pe oameni in semintii divine. Miscarea dionysiaca simbolizeaza energia vietii, care tinde sa se elibereze de orice constrangere sau prejudecata. Zeu al vegetatiei, al fructelor si al reinnoirii aduse de anotimpuri, el este acela care raspandeste bucuria si extazul. In ceremoniile de la Eleusis, ritualul de trecere prin adancurile pamantului semnifica o faza de germinatie si o garantie a fertilitatii. Coborarea in infern, fie pentru a-si cauta mama sau pur si simplu pentru a locui o perioada acolo, constituie simbolul alternantei anotimpurilor, a iernii si a verii, a mortii si a invierii… Cultul dionysiac arata dramaticul efort al omenirii de a depasi limitele temporale. Revarsarile erotice sau dezlantuirile betiilor au facut din cei care au practicat acest cult niste insetati de suprauman. Zeu al arborelui, al tapului, al fervorii si al unirii mistice, Dionysos a reusit sa sintetizeze o intreaga istorie a unei evolutii. El nu a negat nici roadele naturii si nici placerile erotice. A aratat oamenilor ca prin acestea se poate atinge extazul divin… O tara cum este Grecia, incarcata de emotiile unor istorii si legende fabuloase, nu poate sa nu detina adevarate traditii culinare.

Bucataria greceasca este pe cat de vasta, pe atat de delicioasa. Spre exemplu, putini stiu ca musacaua si sarmalele sunt originare din Grecia. Cu diferenta ca sarmalele la ei se prepara fara carne, cu orez, usturoi si marar, si se invelesc doar in foi de vita. Iar la musaca se foloseste numai carnea de vita. Gustul deosebit al acesteia se datoreaza sosului de bechamel (unt, faina si lapte). Papoutsakia, un fel de mancare la mare cautare in Grecia, atat pentru locuitorii sai, cat si pentru multitudinea de turisti, este un preparat din vinete umplute cu carne tocata de vita, ceapa, vin, bechamel, cascaval si sos de rosii… In general, mancarea greceasca nu este condimentata. Doar soutzoukakia are foarte mult ardei iute. Aromele de oregano, cimbru sau izma dau o savoare speciala mancarurilor. Faimosul ulei de masline se gaseste in majoritatea preparatelor grecesti. Cum, de asemenea, si celebra branza feta…

.

.

TZATZIKI Ingrediente: 600 gr iaurt din lapte de oaie (sau obisnuit, dar gros), 3 castraveti mici (circa 400 gr), trei catei de usturoi, o lingura otet alb, doua linguri ulei de masline, sare. Preparare: Castravetii rasi se preseaza intr-o strecuratoare, ca sa iasa zeama. Usturoiul se toaca foarte fin, se amesteca cu castravetii, adaugand iaurtul, uleiul si otetul. Se amesteca bine, se sareaza si se lasa la rece aproximativ 10 minute. In Grecia se serveste ca aperitiv sau alaturi de friptura de miel ori peste la gratar. . GALUSTE CU CARNE Ingrediente: Pentru aluat: 1/2 kg cartofi, 100 gr faina, 50 gr gris, un galbenus. Pentru umplutura: 200 gr carne afumata tocata, trei linguri pesmet, doua oua, doi catei de usturoi. Preparare: Se face un aluat din cartofii fierti in coaja si zdrobiti, faina, gris, un galbenus, doua linguri unt topit, sare, piper. Ceapa tocata si calita in unt se amesteca cu carnea, pesmetul, ouale, usturoiul, condimente. Se umplu bucatile de aluat cu compozitia de carne, formand galuste care se fierb in apa putin sarata, la foc mic, circa 1/4 ora. Se servesc cu varza acra inabusita.