Adrian Heraru e un personaj fascinant. L-am cunoscut nu demult, pe firul reconstituirii unor momente din biografia reputatului om de stiinta Gherasim Constantinescu. Ne aflam in localitatea buzoiana Merei si invitatia de a-i vizita domeniul viti-vinicol nu putea fi refuzata. Asa l-am perceput ca om: masiv si delicat, direct si subtil, cumpanit si generos; de altfel, un fiu al locului: Heraru, inginer-viticol, 55 de ani.

OMUL VIEI. "Bunicii si parintii mei, din zona Mereiului, au fost viticultori" - ne spune in timp ce schimbam cartile de vizita. "Ca si ei, mi-am trait viata intre vii. Tineretea s-a dus tot pe langa butucul de strugure. Viata mea intreaga a fost, de fapt, cea a unui fermier: sculatul de dimineata, lupta de zi cu zi pentru pastrarea plantatiei, culesul, vinificatia, si apoi iarasi de la capat…"

Ai zice ca-i un ciclu prea monoton pentru cineva caruia ii place sa calatoreasca, sa citeasca si chiar sa scrie carti. Dar pe Adrian Heraru traiul de fermier pare a-l recompensa…

"Iata - ne spune - ieri, am taiat toata ziua lemne cu drujba. Singur. Cu inversunare, ca un stahanovist. Nu degeaba mi s-a pus porecla "Adi UTC-istul". Am scos, pe urma, o bucata de sunca tinuta in usturoi si o sticla cu vin si m-am bucurat in liniste de toata simplitatea astor bucate. Azi, stau cu dumneavoastra si vorbim despre carti si artisti. Uneori, ma simt cam singur si-mi pare rau ca n-am un hobby, altul decat via, dar, totusi, nu-i dau ragaz vietii sa ma minta…"

OMUL VINULUI. Intre timp, pe masa au aparut, aduse discret de Suzana, gospodina fermei, sarmalele, mamaliguta si cateva sticle cu vin rosu. Il rugam pe inginer sa ne arate cum se degusta vinul.

"Se scoate dopul, se plimba cu un gest lejer busonul prin dreptul nasului, pentru a ne da seama daca sticla nu are cumva probleme, pentru ca unele mucegaiesc si produc «defecte». Daca dopul nu are miros, inseamna ca vinul e bun. Se toarna intr-o carafa pentru a se degaja bioxidul de sulf care poate fi in sticla inca de la conservare. Apoi, se pune in pahar si se gusta, clatinand putin, pentru a degaja parfumul original."

SPERANTE. Pentru Adrian Heraru, mai de temut decat trecerea timpului pare a fi perspectiva intrarii Romaniei in Uniunea Europeana: "Daca ne uitam pe harta, o sa vedem ca Dealu Mare se afla pe aceeasi latitudine cu Bordeaux. Agricultura de aici si cea de acolo nu se pot compara, desi soiurile noastre sunt cel putin la fel de bune ca acelea frantuzesti. Asta vreau sa se intample cand vom fi in UE: sa se puna ordine in agricultura, sa se salveze viticultura si sa se respecte consumatorul prin aplicarea legislatiei pe care, azi, marii falsificatori de vinuri o ignora, laolalta cu cei pusi sa vegheze la respectarea ei."

O VIZITA A LUI COPPOLA La ferma din Merei a intrat intr-o zi regizorul american Coppola. Are si el, in SUA, viile lui si s-a bucurat sa bea cu Adrian Heraru un merlot buzoian. Era duminica. Au stat de vorba cam o ora si, pentru ca vizita cazuse pe nepregatite, au mancat ce se gasea: covrigi si prune. Au vorbit apoi despre crama, despre filme, despre fetele din Romania… Voia sa stie cat mai multe nume romanesti. "La plecare, spune Heraru, mi-a dat o sticla din vinul lui american. Un tip comun, jovial, Coppola asta!"

"In zona Merei, soiurile reprezentative sunt Rieslingul Italian, Feteasca Regala sau Feteasca Alba, Merlot, Cabernet Sauvignon si Feteasca Neagra. Pe toate le iubesc pentru ca fiecare soi are farmecul sau. Totul depinde de plantatie, de vinificare, de anul rodului, de acumularile de zahar si de tanin. Vita-de-vie e un organism. Are inima si traieste in aceleasi cicluri ale vietii, mortii si renasterii ca orice faptura de la Dumnezeu" Adrian Heraru viticultor

RETETE BUZOIENE

SARMALUTE IN FRUNZE DE VARZA Mai intai trebuie stiut ca sarmalele astea se invelesc numai in frunza de varza murata, subtire, asa cum numai pe la Buzau se mai pune. Si-apoi, iti trebuie indemanare, ca sarmaua se face mititica, ca nu trebuie s-o tai cu cutitul, ci numai s-o duci la gura cu furculita si s-o mananci. Dupa aia, sa stii ca-ti mai trebuie cam 200 g de orez, 600 g de jumari (sau carne) de porc, un sfert de kil de ceapa, doua legaturi de verdeata (patrunjel si marar), doua oua, trei linguri cu bulion de rosii si trei linguri cu ulei, sare si piper dupa cum ti-i gustul, o radacina de hrean si un litru de bors de putina. Ceapa o tai marunt si-o pui in cratita cu ulei de-o calesti pana devine galbena-aurie. Adaugi bulionul si stingi cu putina apa calduta. Pui orezul deoparte la fiert si, dupa ce-a crescut frumos - dar inca n-a inflorit - il scoti intr-un vas si-l lasi sa se racoreasca. Adaugi jumarile (carnea de porc) tocate bine, verdeata taiata marunt, ouale, ceapa, piperul si sarea si amesteci bine. Rasucesti sarmalute maruntele in foaie de varza, dupa cum ti-am spus. Hreanul se opareste in jumatate din cantitatea de bors, apoi se pune in cratita, printre sarmale. Se acopera cu restul de bors, se completeaza cu apa si se da la cuptor, la foc scazut, pentru cateva ceasuri. Se serveste la masa cu smantana si mamaliguta si cu un vin alb demisec. FRIGARUI CU PATRU FELURI DE CARNE Pentru frigaruile astea ai nevoie de pulpa de porc si muschi de vita in cantitati egale - sa zicem cate o jumatate de kilogram din fiecare. Iti mai trebuie atunci 300 g slanina sarata, 700 g carne de miel, 300 g ceapa, o capatana de usturoi, boia de ardei, sare, coriandru si cimbru - cam cate o lingura din fiecare. Toate cele patru feluri de carne se taie in cuburi de dimensiuni egale. Ceapa se taie si ea in cuburi (ori daca e mai mica, in sferturi) - acum, primavara, se mai poate face si cu arpagic, care doar se curata si se foloseste intreg. Se face un fel de saramura din sare, condimente si un litru de apa si se tin in ea timp de patru ore carnurile si ceapa. Se insira apoi pe frigaruie cate un cub din fiecare fel de carne si o bucata de ceapa, pana cand se completeaza frigaruia. Se pun frigaruile la fript pe gratar, invartindu-se din cand in cand, sa se rumeneasca. Se aduc la masa cu castraveti acri si garnitura de cartofi prajiti, cartofi taranesti ori cu orez si legume. Si-ntotdeauna se pune alaturi un pahar cu vin rosu, sec si astringent, sa-ti faca gura punga.