Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-un cadru deosebit, înconjurată de prieteni de-o viaţă, actori şi personalităţi ale vieţii culturale romîneşti, actriţa, dar şi scriitoarea Draga Olteanu Matei le-a împărtăşit tuturor ultimul său proiect: o “carte vorbită”, un audiobook ce cuprinde reţete în versuri şi în proză culese, scrise şi povestite chiar de autoare.
Într-un cadru deosebit, înconjurată de prieteni de-o viaţă, actori şi personalităţi ale vieţii culturale romîneşti, actriţa, dar şi scriitoarea Draga Olteanu Matei le-a împărtăşit tuturor ultimul său proiect: o “carte vorbită”, un audiobook ce cuprinde reţete în versuri şi în proză culese, scrise şi povestite chiar de autoare. Titlul este deosebit de interesant şi incită la reflecţie jucăuşă: “Golătatea înconjură, iar foamea dă de-a dreptul”. O carte de bucate mai puţin obişnuită, ale cărei reţete nu sînt pur şi simplu o sumă de ingrediente şi tehnici, ci se transformă în poveşti de viaţă.
Experiment reuşit
Pentru autoare, proiectul a fost o adevărată “piatră de încercare”. “Nici nu-mi trecea prin minte că voi scrie vreodată o carte auzită. Cînd mi s-a propus asta aveam oleacă de îndoială pentru că nu îmi plăcea vocea mea, credeam că este gîjîită, dar totuşi mă tenta ideea. Iar pentru că puteam să citesc orice, m-am gîndit să citesc reţetele mele. Eu pornisem absolut din întîmplare să scriu aşa ceva. Eram în Ceahlău, ploua de vreo patru zile, aşa că stăteam în casă şi jucam rime cu bărbate-meu. Nu ştiu cum a venit vorba de rimă la «pîrjoală». Pînă la urmă a ieşit o reţetă, dar incompletă, iar după trei ani am continuat-o. Geo Saizescu a ascultat-o, i-a plăcut şi a publicat-o în «Harababura». Aşa am ajuns eu autoare de cărţi de bucate”.
Aşadar, Editura Humanitas vă propune un “festin” literar, dar şi gastronomic, o experienţă ce trebuie trăită cu toate simţurile. Cu ce ne ademeneşte Draga Olteanu Matei? Douăzeci şi două de subiecte absolut delicioase, “Ciorbă pescărească”, “Balada crapului la cuptor”, “Uha. Ciorbă de peşte rusească” sau “Plăcinta de pipote”. Surpriza audiobook-ului – trei reţete trimise într-o scrisoare de Aglae Drogli, sora cea mare a lui Mihai Eminescu: borş leşesc, pepeni muraţi în apă şi ciuperci cu smîntînă. Acestea sînt doar cîteva dintre “ispite”, pe restul vă lăsăm pe dumeavoastră să le descoperiţi. Audio-lectură plăcută şi poftă bună!
“Mic tratat despre pîrjoală”
Drept dovadă că este maestră în ale gătitului, Draga Olteanu Matei şi-a îmbiat oaspeţii cu pîrjoale pregătite după o reţetă propire ce nu are cum să dea greş, însoţite de un rachiu din schinduc, o plantă culeasă doar de oierii din Ceahlău. “Dacă vrei să pregăteşti pîrjoale moldoveneşti/ Suculente, delicioase, mari şi rumene, pufoase, / Aplici fără drept de-apel procedeul Păstorel./ Şi-ţi procuri neîntîrziat pulpă de porc şi mînzat/ Din care precum se ştie ies pîrjoale o folie/ Cum spunea cu tot elanul însuşi Al. O. Teodoreanu.” (“Mic tratat despre pîrjoală”) Vă lăsăm pe dumneavoastră să descoperiţi şi să “gustaţi” continuarea reţetei.
Ouă à la Moscova
Se fierb atîtea ouă cîte persoane sînt în casă, cu două-trei în plus pentru vreun musafir nepoftit. Cînd s-au răsfiert se lasă în apă rece, care se schimbă des, în felul acesta se curăţă mai uşor. Se fierbe o bucată de carne de viţel, slabă, cam cîte 50 g de fiecare şi se lasă să se răcească. Se taie ouăle la capătul plat şi se scoate gălbenuşul cu grijă, să rămînă ouăle întregi. După necesităţi se toacă doi-trei castraveciori muraţi, adică în saramură, nu în oţet. Se taie carnea mărunt ca pentru salata boeuf. Se taie gălbenuşurile şi se amestecă împreună cu toate cele de mai sus. Se adaugă un sos de smîntînă amestecată cu hrean şi cu oţet de mere. Se aleg gogoşari mici, marinaţi în oţet, să nu fie prea acri, cîte unul de fiecare ou. Se umplu cu amestecul de mai sus atît gogoşarii, cît şi ouăle, care se aşază peste gogoşari cu vîrful în sus. Se pot folosi şi roşii proaspete tăiate în două şi curăţate de miez. Se aşază pe un platou acoperit cu frunze de salată creaţă, iar peste fiecare ou se toarnă cu o lingură sosul de smîntînă cu hrean, astfel încît să dea impresia unei glazuri. Se lasă la frigider o oră-două înainte de a fi servite. Se consumă cu vodcă.
Kundurma sau colţunaşi turceşti
Facem o foaie de tăiţei ca pentru colţunaşii obişnuiţi, apoi luăm carne de batal sau de miel, o dăm prin maşină şi o călim împreună cu cîteva cepe tocate nu prea mărunt. Oasele se fierb aparte. Din cînd în cînd, se pune cîte o ceaşcă de zeamă de carne, bineînţeles de batal sau de miel, şi se fierbe la foc domol pînă cînd carnea devine fragedă, nu zgrunţuroasă. Cînd a scăzut bine se ia de pe foc, se lasă la răcit şi apoi se adaugă sare, piper şi boia dulce. Aluatul se taie în pătrate nu prea mari, dar nici prea mici, cam de o jumătate de palmă. Se pune cîte o linguriţă de umplutură în mijlocul fiecărui pătrat şi se îndoaie colţurile ca să se formeze un triunghi, ale cărui margini se umezesc cu puţină apă şi se lipesc între ele. Se fierb în zeama de la oase, se scurg, se clătesc cu apă caldă, tot într-o strecurătoare şi se aruncă într-o cratiţă cu unt încins, la origine era seu, şi se mai dau la cuptor cîteva minute bune. Se aduc la masă fierbinţi, însoţiţi de iaurt rece şi fără zer, de oaie. Se poate şi cu iaurt de vacă. Dar nu-i totuna.
Ciuperci cu smîntînă (reţeta Aglaiei Drogli)
Ciupercile se spală, curate de ţărînă, iar pieliţele de deasupra se curăţă. Apoi se pun pe masă şi se toacă bine ca icrele. Într-o tigaie se pune la foc o lingură de unt cu puţin pătrinjel şi mărar verde bine tăiet şi, cînd începe untul a fierbe, pui ciupercile tocate peste unt, sare şi piper pisat după gust, apoi acoperi tigaia cu un capac, şi leşi ciupercile să fiarbă în zeama lor. Din cînd în cînd le amesteci ca să nu se afume sau să se ardă şi, după ce vezi că a scăzut zeama bine, torni smîntîna peste ele şi laşi iarăşi să scadă ca să nu fie apoase cînd le dai la masă. Să vă fie de bine!
Reţete din audiobook-ul “Golătatea înconjură, iar foamea dă de-a dreptul”
