Gata să se mărite

Ah! Prietenele! Au tot felul de probleme şi nu poţi să nu le ajuţi, mai ales când problemele sunt de natură sentimentală. Cum să le laşi când sunt îndrăgostite! 

Iacă, drăguţa de Draga se îndrăgosti! Să nu îndrăznească cineva să zâmbească măcar! Situaţia este gravă. La vârsta ei, o iubire este ceva rar, nepreţuit şi catastrofal. Aşa am zis şi eu. Şi, e încă tânără! Ieri, s-a strecurat pe uşa mea, cu un mers de pisică în călduri, clipind des, de-am crezut că o jenează lentilele de contact şi, m-a rugat să merg cu ea într-o vizită simandicoasă. Unde, la cine, de ce, pentru ce, cu ce, i-am şuierat aproape dintr-o răsuflare.
La un bărbat, pe care l-a cunoscut printr-un fost coleg! Şi, imediat mi-am zis: dubios! Ea, a continuat, torcând:
– Mergem la el acasă, pentru că m-a invitat la o cafea şi i-am zis că nu pot veni singură şi  vin cu tine.
– Adică, te duci cu mă-ta!, îi zic eu înfuriată.
– Termină dragă, ştii că nu m-aş duce fără tine! Mă place! Toţi au zis că e băiat bun, e văduv. Şi mie îmi place! Poate mă mărit!
Mi-ajunge atâta singurătate!, începu ea a se smiorcăi. Pregătim ceva bun ca să nu ne ducem cu mâna goală! Facem nişte lebede umplute!, zise ea pe nerăsuflate. Dau fuga să aduc tot ce trebuie! Şi dispăru.
În timp ce scoteam tava din cămară, Draga intră şi puse pe masă o mulţime de produse:
– Ţi-am adus toate ingredientele gata cântărite şi portivite. Uite, pentru aluatul de ecler avem aşa: 2 pacheţele zahăr vanilat, 125 g făină, 250 ml apă, 3 ouă, 100 g unt şi o jumătate de linguriţă de sare. Iar pentru umplutură: folosim praf de şarlotă de cacao.
– Facem!, zic şi înşfăcai în duşmănie oliţa cu coadă, în care am pus apa, untul şi sarea, la fiert. Ea luă o crăticioară în care puse praful şi turnă laptele, după instrucţiuni. Apoi, a dat drumul la cuptor. Cum începu să fiarbă apa cu unt am tras-o deoparte, am turnat toată făina odată, amestecând vârtos şi am dat-o iar pe foc mic, amestecând până s-a dezlipit de vas, apoi am lăsat-o să se mai răcească. Draga făcuse crema şi a lăsat-o pe aragaz la cald. Eu, când s-a mai răcit aluatul, i-am pus pe rând cele trei ouă, zahărul vanilat şi am amestecat până s-au încorporat bine. Toate au fost gata cât ai zice peşte. Am înşfăcat cornetul, l-am umplut cu aluat şi, în tava tapetată cu hârtie pentru copt, am început a forma lebede, una lângă alta, cam un stol. Le-am dat la cuptorul foarte încins şi după 10 min. am lăsat focul la jumătate, apoi, ne-am retras la o cafeluţă, pentru 30 de min., timp în care se dezvoltau lebedele.
Cuptorul ne-a anunţat că e timpul să scoatem lebedele. Cu un cuţit, am secţionat puţin lateral pe fiecare şi am umplut-o cu cremă, apoi le-am montat una lângă alta şi le-am nins cu zahăr pudră. Ne-am retras în sufragerie fiecare cu o lebădă. Draga fu întreruptă de celular. Ascultă şi închise fără să scoată o vorbă. Se întoarse la mine şi-mi zise:
– Nu mai mergem! S-a însurat! şi, cu duşmănie, muşcă gâtul lebedei sale. Le mâncăm noi pe toate!