Gordan

"Cramposia da taria, Braghina produce spuma, iar Gordanul umple butea" asa a ramas in popor, vreme de secole, aceasta zicala, ce se referea la sortimentul traditional al podgoriei Dragasani. Cele trei soiuri intrand in proportii egale. Aceasta expresie, "nevinovata" la prima vedere, este o dovada a caracterului latin al limbii romane. "Butea" (butoiul romanesc), vine din limba latina, de la cuvantul "buttis". Putem remarca, cat de latinesc este vinul romanesc!

Gordan este un soi autofertil, bun polenizator si, de aceea, pe baza observatiilor facute de generatiile de viticultori anonimi, a fost folosit ca partener "fecundator" pentru soiurile Braghina si Cramposie, care sunt autosterile. Deci, Gordanul a fost "motorul" productiilor de struguri, din podgoria Dragasani. Soiul Gordan, soi vechi romanesc a fost raspandit, de la inceputuri, in plantatiile viticole din Oltenia si mai putin in Muntenia. A fost cunoscut sub mai multe sinonime din care amintim: Gorgan, Gorgan alb, Corb alb, Baldoaie, Gordan mic, Gordan mare, Gordana etc. Este interesant de cunoscut ca asupra originii soiului Gordan sunt mai multe pareri. Una dintre acestea ar fi ca soiul vechi romanesc Iordan, cultivat in Moldova si Transilvania, ar fi unul si acelasi cu Gordan. Aceasta in sensul ca, de la radacina cuvantului Iordan, numele a evoluat catre Jiordan, apoi Giordan si, in final, a ajuns Gordan. Dar marea majoritate a autorilor sustin ca soiurile Iordan si Gordan sunt doua soiuri diferite, ce fac parte din acelasi sortogrup (sunt soiuri inrudite). De unde si zicala ce dainuie in popor "Gordanul frate bun cu Iordovanul".

Gordan este un soi cu o vigoare foarte mare. Lastarii acestuia pot creste ca-n poveste, ajungand pana la 4 metri intr-un an.

De obicei, coacerea strugurilor (parga) incepe in cursul lunii august si uneori chiar la sfarsitul lui iulie, strugurii ajungand la maturitate in cursul lunii septembrie si mai rar in prima parte a lui octombrie. Strugurii soiului Gordan, din cauza coacerii lente, nu se stafidesc, putand fi lasati pe butuc pana toamna tarziu, cu conditia ca in zona respectva sa nu existe pericol de brume sau ploi multe. In acest fel, se acumuleaza o cantitate si mai mare de zaharuri in boabe. Normal, la coacere, soiul Gordan dispune de 160-200 g zaharuri la litru. Productia de struguri la hectar este foarte mare, de 25.000-27.000, dar poate ajunge aproape de 50.000, obtinandu-se astfel mai mult de zece kg de struguri pe butuc - "o galeata la butuc". Vinurile obtinute din soiul Gordan sunt vinuri albe seci, placute la gust, cu un continut in alcool moderat, cuprins intre 8,5°-10,5°, dar in unii ani pot ajunge chiar la 11,5°. Este un vin de cursa lunga.