"Cramposia da taria, Braghina produce spuma, iar Gordanul umple butea" asa a ramas in popor, vreme de secole, aceasta zicala, ce se referea la sortimentul traditional al podgoriei Dragasani. Cele trei soiuri intrand in proportii egale. Aceasta expresie, "nevinovata" la prima vedere, este o dovada a caracterului latin al limbii romane. "Butea" (butoiul romanesc), vine din limba latina, de la cuvantul "buttis". Putem remarca, cat de latinesc este vinul romanesc!
Gordan este un soi autofertil, bun polenizator si, de aceea, pe baza observatiilor facute de generatiile de viticultori anonimi, a fost folosit ca partener "fecundator" pentru soiurile Braghina si Cramposie, care sunt autosterile. Deci, Gordanul a fost "motorul" productiilor de struguri, din podgoria Dragasani. Soiul Gordan, soi vechi romanesc a fost raspandit, de la inceputuri, in plantatiile viticole din Oltenia si mai putin in Muntenia. A fost cunoscut sub mai multe sinonime din care amintim: Gorgan, Gorgan alb, Corb alb, Baldoaie, Gordan mic, Gordan mare, Gordana etc. Este interesant de cunoscut ca asupra originii soiului Gordan sunt mai multe pareri. Una dintre acestea ar fi ca soiul vechi romanesc Iordan, cultivat in Moldova si Transilvania, ar fi unul si acelasi cu Gordan. Aceasta in sensul ca, de la radacina cuvantului Iordan, numele a evoluat catre Jiordan, apoi Giordan si, in final, a ajuns Gordan. Dar marea majoritate a autorilor sustin ca soiurile Iordan si Gordan sunt doua soiuri diferite, ce fac parte din acelasi sortogrup (sunt soiuri inrudite). De unde si zicala ce dainuie in popor "Gordanul frate bun cu Iordovanul".