Gustul bun al ospitalităţii: Turia

S-a încheiat prima ediţie a Campionatului de Gătit în Aer Liber, organizat de ANTREC Covasna împreună cu Primăria Comunei Turia, prilejuit de Zilele Comunei. După o călătorie de aproape cinci ore, pe drumurile patriei ("pentru că noi nu avem autostrăzi, că dacă mai trăia Ceuşescu am fi avut şi poate că nu s-ar fi furat tot în ţara noastră!", mi-a spus Loţi baci, localnic din Turia), ce arată ca după un bombardament susţinut, am ajuns în Balvanyos. Au fost două zile fierbinţi la propriu şi la figurat!

Fiecare dintre cele 12 echipe participante la Festivalul de Gătit şi-a ales reţetele cele mai reprezentative, dar şi cele mai savuroase. După părerea specialiştilor, s-au remarcat echipele din Târgu-Mureş, Germania, "Echipa veselă" din Turia, dar şi cea a Asociaţiei Maeştrilor Bucătari din România. "Toţi concurenţii vor fi premiaţi, având în vedere că este prima ediţie", a declarat Daragus Attila, primarul comunei Turia.

Poveste de demult
Am aflat, de la tanti Ema din Micfalău, Covasna, povestea "arborelui umplut", o reţetă ce are peste 200 de ani şi este moştenită de ea de la strămoşi. "Este un preparat semidulce, pentru că pe deasupra se presară vanilie, dar şi puţină sare. Strămoşii, când aveau nuntă, după ce ieşeau de la biserică, erau întâmpinaţi cu acest arbore umplut. Mirii, naşii, dar şi invitaţii lor gustau din el, iar după ce intrau în sala de nuntă, se punea şi pe farfuriile lor. Ei mâncau «frunzele de cocă» ale arborelui. Este un obicei săsesc, iar această tradiţie se păstrează de 200 de ani, numai aici în Micfalău", mi-a spus tanti Ema.

Arbore umplut
Din 30 de ouă, puţină sare, patru linguriţe de zahăr, patru linguriţe de oţet şi trei kilograme de făină se frământă o cocă, apoi se întinde o foaie subţire, ca o foiţă de tăiţei, şi se taie cu o formă specială, zimţată, fâşii cât mai lungi de aluat. Se trage coca pe o aţă, până se umple, apoi se prăjeşte în untură sau ulei şi se aranjează pe un suport din metal ce seamănă cu un copăcel. Din toate aceste ingrediente se prepară o porţie ce îmbracă perfect "arborele" din metal.

Gulaş unguresc
Ceapa, rădăcina de pătrunjel şi morcovul se spală, se curăţă, se taie cubuleţe şi se călesc în ulei împreună cu carnea (poate fi de vită sau de porc). Se pun paprika, boia de ardei dulce, apă şi se lasă la fiert. Se adaugă ardei întregi verzi şi roşii, roşii şi, mai târziu, după ce s-au fiert legumele, se pun cartofii, frunzele de ţelină şi "secretul": cipetke (ciupitură). Acestea se prepară din ou şi făină. Ouăle se frământă cu făină, se obţine un bulgăraş de cocă şi, din acea cocă, se "ciupeşte" cu două degete aluat ce se lasă la uscat. Se adaugă în gulaş, se mai lasă puţin la fiert şi se poate mânca.
(Preparat tradiţional unguresc, reţetă aflată de la Budoy László, din localitatea Gádoros, Ungaria)

Tocăniţă de iepure
Este un preparat tradiţional din Turia şi se mănâncă cu mămăligă. Reţeta sună aşa: se pun ceapă, ardei, roşii, morcovi daţi prin răzătoare, apoi căliţi în ulei, iar ca să aibă mai mult sos, se adaugă apă şi se lasă la fiert. Se adaugă carnea de iepure, curăţată, spălată, tăiată şi condimentată cu sare şi piper, se toarnă din nou apă şi se lasă la fiert. Dacă este nevoie se mai pune sare, apoi 2-3 foi de dafin, piper, şi din făină, apă şi muştar se prepară un fel de rântaş ce se toarnă în tocăniţă. Se lasă la fiert până când este carnea moale.
(Preparat tradiţional din Turia, gătit de "Echipa veselă", a cărei componentă, Zolde Eva, ne-a dat şi reţeta)