Ignatul lunii Făurar

Douăzeci şi unu de grade Celsius. Cu minus. Dar lumii – strânsă “ca la urs” pe platoul de la intrarea în Balvanyos-Băi (comuna Turia, judeţul Covasna) – nu-i păsa. Era pregătită de “spectacol”. Unul mai puţin obiş­nuit, căci ne aflam la... “Pomana porcului”. Şi totuşi nu era Ignatul. Ci un weekend de Făurar.

Ger. Zăpadă scârţâind sub tălpi. Ţipetele neliniştite ale porcilor ce-şi aşteaptă rândul la tăiere.

Douăzeci şi unu de grade Celsius. Cu minus. Dar lumii – strânsă “ca la urs” pe platoul de la intrarea în Balvanyos-Băi (comuna Turia, judeţul Covasna) – nu-i păsa. Era pregătită de “spectacol”. Unul mai puţin obiş­nuit, căci ne aflam la... “Pomana porcului”. Şi totuşi nu era Ignatul. Ci un weekend de Făurar. 

CONCURSUL. “Acest inedit concurs nu intră în contradicţie cu normele europene privind sacrificarea animalelor”, ne linişteşte organizatorul competiţiei, Attila Daraguş. “Dacă în gospodării me­to­dele se schimbă, acest concurs are şan­sa să păstreze tradiţia: unii în­jun­ghie porcul la jugulară, alţii late­ral, alţii direct în inimă sau la pi­cioare. Sunt prezentate însă şi me­todele moderne, de electrocutare, îm­puşcare, asomare...”

În acest an, la a treia ediţie a Concursului Inter­na­ţional de Pomana Porcului (15-17 februarie), au participat la com­petiţie 14 echipe venite din mai multe zone ale României, ca şi din Un­garia. Fiecare dintre ele a încercat să definească, în primul rând, tra­diţiile de Ignat ale zonei din care pro­veneau. Iar asta s-a văzut în­cepând cu tehnica de sacrificare a go­dacilor, a continuat cu metoda de pâr­lire şi de tranşare, după care pre­paratele – variate şi gustoase – au făcut adevărata diferenţiere. Crite­riile juriului – din care au făcut parte: Dumitru Burtea, preşedinte ANBCT, Simona Lazăr, editor al Jurnalului de bucătărie, şi, nu în ultimul rând, Attila Daraguş, inimosul organizator al competiţiei – au fost însă şi mai complexe. Au contat in­clusiv prezentarea echipei, etala­rea portului popular şi a altor tradiţii zonale, dar şi estimarea greutăţii “în viu” a godacilor ce urmau a fi sacrificaţi. 

Citește pe Antena3.ro

O tânără care a făcut un test ADN ca să afle care este istoria familiei sale a făcut o descoperire șocantă despre bunica ei

LAUREAŢI. Cei mai buni în acest an (Premiul Special) au fost con­curenţii din localitatea maghiară Gàdoros, însă merită re­marcate şi echi­pele care au ocupat lo­curile frunta­şe pe secţiuni: “Pre­pa­rate gustoa­se” – ANTREC Buzău, “Pre­zen­ta­rea standului” – ANTREC Bran, “Tradiţie” – Pensiunea “Carul din Stele” Beharca, Craiova, “Pre­pa­rate diversificate” –  comuna Kista­r­csa (Ungaria), “Modul de preparare” – comuna Poiana Stampei, Suceava.

Bunătăţi

Am remarcat “pituştile de Frăsinet” ale concurenţilor de la ANTREC Buzău, “ciorba măce­lă­rească”, acrită cu zeamă de castraveţi muraţi, a conju­deţe­ni­lor lor, reprezentând Pensiunea “Casa Matei” din Berca, “ciorba de creier” a celor din comuna-gaz­dă, Turia, precum şi dife­rite­le preparate  etalate la frumoasa “poartă secuiască” sculptată în lemn. Sucevenii au prezentat bucate delicioase rea­lizate din carne de porc şi o serie de alte mâncăruri ce se pun pe masa de Ignat. 

Tradiţie

“Aici este vorba despre metodele tradiţionale, care s-au păstrat de la bunici. Concursul reprezintă tradiţiile de iarnă – gastronomie, folclor – şi nu are ce să ne dicteze Bruxellesul. Totul e autorizat, suprave­gheat, iar doctorul verifică animalele”

Attila Daraguş, organizatorul concursului

simona.chiriac@jurnalul.ro