In granitele vechii Dacii

31 DECEMBRIE 1918

Ne-a ajuns "sub lupa" un meniu datat 31 decembrie 1918. Un petic de carton, de slaba calitate, hartanit, avand pe revers zeci de semnaturi. Nu stim locul unde s-a desfasurat petrecerea. Grafica din partea stanga ar putea reprezenta Turnul Coltei. Incercam sa descifram, de pe reversul meniului, numele comesenilor care, atunci, se bucurau dupa doi ani de ocupatie de primul revelion liber.

Romania incerca sa refaca granitele vechii Dacii. In martie, Sfatul tarii din Chisinau hotarase unirea Basarabiei cu Romania. La 1 decembrie, Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia a romanilor din tinuturile Transilvaniei si Banatului decreteaza unirea cu Romania.

AUTOGRAFE. Se pare ca importanta acordata armatei romane in acel moment se reflecta si in numarul mare de militari participanti la petrecere. Unii poate au avut contributii insemnate la evenimentele din acea vreme. Resimtim lipsa de informatii bibliografice, motiv pentru care vom cita fara comentarii: cpt. Chiricea, locot. Taranu, cap. Ch. Michelett, cap. Ratescu, locot. E. Mociu (?), locot. Th. Atanasiu si altii a caror semnatura este indescifrabila. Dintre civili deslusim numele a doi reprezentanti din familii boieresti: G. Cantacuzino si Radu Cutarida.

Credem ca G. Cantacuzino ar putea fi viitorul arhitect Gheorghe Matei Cantacuzino, nascut la 24 mai 1899, in Viena, care in anul 1919 va deveni licentiat al Scolii Nationale de Belle-Arte din Paris. Personalitate a arhitecturii romanesti este autorul unor constructii remarcabile si astazi: Palatul Bancii Chrissoveloni, hotelul Belona din Eforie, actuala cladire a Muzeului Taranului Roman etc. Spirit fin, avea si inclinatii literare: "Arcade", "Firide" si "Lespezi" (1931), "Izvoare si popasuri" (1933), "Patrar de veghe" (1938) sunt doar cateva dintre productiile de gen a caror lectura starneste interes si astazi.

Din amintirile transmise verbal de Radu Sterescu, un regretat ziarist-anticar, stim ca cei doi boieri, si la propriu si la figurat, erau in foarte bune relatii de spirit cu o alta personalitate romaneasca a secolului XX, scriitoarea Martha Bibescu.

Hors dâÅuvres - Antreuri

Hors dâoevres (antreuri sau "ordevere", cum le numeau Em. Guichard si C. Waygart la 1928 in "Calauza bucatariei franceze") sunt de doua feluri: reci (froides) si calde (chaudes). Intalnim in lista de preparate: medalioane si popiete de ansoa; funduri de anghinare; barchete (un fel de tarte alungite foarte mici); canapele (toasturi) cu ansoa, caviar sau creveti; caviarul si icrele, foie gras (ficat de gasca) umplut sau pate; buseuri si benieuri, caneloane (rulouri din foitaj) umplute cu fel de fel de piureuri; salpicoane (un fel de umplutura din ciuperci sau alte ingrediente tocate) si paste. Am ales pentru dumneavoastra cateva din preparatele din cartea citata, foarte usor de pregatit. Buseuri Bouquetiere, din foitaj umplut cu legume, legate cu sos velute subtiat cu supa de pasare. Buseuri Diana, din foitaj umplut cu salpicon de vanat (cum altfel, cand poarta numele zeitei vanatorii!) si trufe, legat cu sos salmis si cu felii de trufa in loc de capac. Buseuri Grand Duc, din foitaj cu forma rotunda si creata, umplute cu sparanghel si trufe taiate julien, legate cu sos besamel si smantana. Buseuri Mirabeau, din foitaj cu forma rotunda, umplut cu salpicon de peste si sos besamel, cu pasta de ansoa, avand in loc de capac o maslina verde invelita cu fileu de ansoa.

Sarmale Moldaves - Sarmale moldovenesti

Reteta pe care v-o oferim se potriveste numai bine cu atmosfera pe care incearca sa o creeze meniul din aceasta pagina. Ea ii apartine lui Pastorel Teodoreanul, gurmandul si convivul, si v-o redam asa cum apare ea in "De re culinaria". "Reteta de mai la vale e cunoscuta in toate casele bune moldovenesti, bineinteles cu inerentele variante care au fost si vor ramane tainele fiecarui sef de bucatarie cu talent. (â¦) S-acum sa incepem: Preparatia incepe prin oparirea foilor de varza proaspata cu bors. Sarmalele se fac numai cu varful foilor. Tocatura se face din carne de bou (cand vom alunga oare vaca din bucatarie?) de la coada si carne de porc grasa. Se taie carnea in bucati mici si se trece o data prin masina. Se trece apoi a doua oara prin masina si se adauga: un miez de paine muiat in lapte, sare, piper, putina ceapa taiata foarte marunt si prajita in unt, putina verdeata tocata marunt (patrunjel si marar) si doua oua bine batute. Cu aceasta compozitie se invelesc (termin consacrat) sarmalele, care nu trebuie sa intreaca in dimensiune o nuca de marime mijlocie. Mestesugul executantului consta in potrivirea umpluturii. Ea nu trebuie sa fie nici prea stransa in foaia de varza (plumb), nici prea in voie (se desfac sarmalele). Se pune pe fundul unui vas un strat de varza taiata fin si deasupra se asaza sarmalele, presarand intre ele boabe de piper negru. Deasupra sarmalelor, alt strat de varza taiata fin. Pe straturile de varza se pot pune felii de rosii si chiar ardei verde. Aici intervine iar o chestie de gust: unii fierb sarmalele in bors, altii in vin. Recomand alta procedura: sa se fiarba inabusit in zeama de carne, pana ce scade lichidul la mai putin de jumatate. Se scot de la foc si se duc la beci (nu in pivnita cu vinuri) sau alt loc racoros. Asta pentru prima zi. A doua zi. Se toarna peste sarmale o sticla de Cotnar vechi in care s-a diluat o buna cantitate de bulion italienesc (pasta de rosii) si se pune vasul in cuptor, sa fiarba mocnit si sa se rumeneasca putin. Cu zece minute inainte de a se servi se adauga doua linguri de unt proaspat. La sarmalele preparate in acest fel, vinul rosu e de rigoare."

NOAPTEA MILITARILOR

Tuica

Hors dâÅuvres / Antreuri

Potage Royale / Ciorba Royale

Pate dâorang-outang - Pate de urangutan (probabil un pate de ficat obisnuit, insa cu o denumire mai mult decat exotica)

Sarmale Moldaves - Sarmale moldovenesti

Filet de Porc/ Muschi file de porc

Pommes Mousseline - Cartofi muslin

Oie rÃ´tie / Friptura de gasca

Salade / Salata

Baclava

Glaces Panachee / Inghetata

Cafe Turc / Cafea turceasca

CAFEA TURCEASCA. Intr-un filingean (vas din cupru de marimea unui lighean) se infierbanta bine aproximativ doua-trei kilograme de nisip. In el se asaza ibricul de cupru care este dimensionat pentru maximum doua cafele. Cand apa ajunge aproape de fierbere se adauga un strop de zahar (ad libitum) cafea din belsug (pana ce lingurita sta dreapta). La primele semne de clocot se misca ibricul necontenit prin nisip. Dupa simt se hotaraste cand cafeaua este gata. Se serveste cu narghilea si alte dulciuri orientale.

LOCALURI DE PETRECERE

RESTAURANTE PRINCIPALE: Astoria (Bd. Elisabeta nr. 18), Ateneu (Calea Victoriei nr. 65), Chateaubriand (Sos. Kiseleff), Curcan (Str. Carol nr. 13), Enescu (Str. Sf. Ionica nr. 17), Metropol (Str. R. Poincare nr. 51), Modern (Str. Sarindar nr. 4), Terasa Otetelesanu (Calea Victoriei nr. 49, Varful cu Dor (Calea Victorie 17).

CANTINE SI OSPATARII: Comunala, Fraternitatea, Populara s.a.

COFETARII SI CAFENELE IMPORTANTE: Braserie de la Paix (Calea Victoriei nr. 51), Bristol (Academiei nr. 8), Elise (Calea Victoriei 51), Imperial (Calea Victoriei nr. 59), Princiar (Bd. Elisabeta nr. 15).

BERARII SI BODEGI: Bratianu (Str. Lipscani nr. 82), Carul cu Bere, propr. N. Mircea (Stavropoleos nr. 5), Jubileu (Bd. Academiei nr. 4), Teatrul Eforiei (Bd. Elisabeta nr. 5), Zografi (Str. Academiei nr. 8).

FABRICI DE BERE: "Bragadiru" (Calea Rahovei nr. 151-153), "Luther" (Sos. Basarab 46), "Opler" (Str. Izvor nr. 98).

Subiecte în articol: calea victoriei