În vremea postului, cu sufletul la masă

În calendarul duhovnicesc, zilele de dulce şi cele de post se află în echilibru. Dacă cineva ar sta să socotească, ar observa că cele patru posturi mari din an, la care se adaugă zilele din săptămână menite înfrânărilor alimentare, împart exact anul în două.

Pentru creştinul român, postul nu este o corvoadă, ci o mare şansă. Întorcându-şi faţa către sine, către suflet, credinciosul poate să intre în relaţie cu Dumnezeu. Hrana care leagă lumea de pe pământ cu cea din cer, oamenii cu Dumnezeu, mâncarea de toate zilele şi cea ritualică, strămoşească este subiectul cărţii "Mâncăruri şi dulciuri de post".

Autoarea, Garoafa Coman, ne dăruieşte de câţiva ani buni o extraordinară lucrare, completată ediţie de ediţie, astfel încât să cuprindă o expunere a specificului culinar regional, o radiografie a ritualului postului. Post de mâncare, trupesc, dar şi un post al gândului, pentru ca spiritul să se pregătească pentru taina Învierii. Postul, văzut ca un mod de viaţă.

POST ŞI RITUAL
Dar care este de fapt esenţa acestui demers? "Este interiorizare, o conştientizare a faptelor noastre, o atenţie sporită la simţurile noastre, la acel al ochilor care nu trebuie să vadă toate cele ce ispitesc, la simţul auzului care nu trebuie să audă cuvinte urâte, spurcate, la simţul gurii care nu trebuie să rostească cuvinte care să rănească pe aproapele nostru, la simţul milosteniei, care înseamnă să ajutăm pe aproapele nostru."

În acelaşi timp, mâncarea bună, care necesită multe ingrediente şi timp îndelungat, îngreunează simţurile sau, după cum spunea Garoafa Coman, "ne îngroaşă subţirimea duhurilor". Preparatele uşoare, în cantitate mică, nu slăbesc organismul, ci fac mintea mai ageră şi voinţa mai puternică.

În timpul Postului Paştelui, zilele de sâmbătă sunt dedicate pomenirii morţilor. În coşul pentru biserică se duc colivă, colaci, prescură şi o sticlă cu vin. Coliva rămâne însă cea mai importantă, căci ea scoate cel mai bine în evidenţă harul bobului de grâu. "Coliva a existat dintotdeauna, grâul a existat dintotdeauna, şi aceasta este evidentă în simbolistica bobului de grâu care trebuie să moară ca să învieze.

Aceasta este simbolistica colivei şi de aceea o facem din grâu. În copilăria mea, coliva se pregătea din grâu curat, pe care femeile îl băteau în piuă zile la rând. Facerea colivei implica sufleteşte, duhovniceşte un efort, un drag, o dăruire. Nu era doar simplu fapt de a fierbe grâul şi de a duce coliva la biserică. În ziua de astăzi este bine să o facem aşa cum putem. Persoana care ar trebui să o pregătească ar trebui să fie într-o stare de curăţenie. Aş recomanda doamnelor să nu se zgârcească la nucă, acesta fiind secretul colivei.

Dacă pot pune jumătate de cantitate de grâu şi jumătate de nucă şi celelelate ingrediente, iese cea mai delicioasă prăjitură."

CARTE CU HAR
Reţetele care vi se aşază înainte la vreme de post au fost adunate din România, dar şi din mănăstirile greceşti. "Cartea conţine un număr de 345 de reţete şi este de un real folos pentru gospodine. Oricare mamă are în casă şi copii pe lângă soţ, iar ca să postească cineva 40 de zile înseamnă să fie nevoie de o oarecare varietate în pregătirea mâncărurilor. O femeie poate mânca mai multe zile aceeaşi mâncare, dar bărbaţii mai puţin, iar copiii nici atât. Trebuie hrăniţi, sunt în creştere. În acest sens, capitolul referitor la dulciuri este binevenit.

Părinţii noştri atâtea mâncau în post: fasole, varză şi cartofi cu un pic de zeamă de varză. Mai puneau la un moment dat un pic de mămăliguţă caldă cu bulion sau ulei. Îmi aduc aminte vremurile copilăriei mele, în anii '50, când postul era o binecuvântare. Nu este o greutate, nu-ţi impune nimeni, dar dacă guşti un pic îţi dai seama că este ceva rar."

Icre de post
Ingrediente: o ceaşcă cu griş, trei ceşti cu suc de roşii dulce, două-trei cepe, o ceaşcă cu ulei, sare, piper.
Preparare: Sucul de roşii se pune la foc mic să clocotească. Se adaugă în ploaie grişul, se amestecă bine cu grijă până când grişul se umflă. Se ia de pe foc şi se lasă să se răcorească. Se adaugă puţin câte puţin uleiul, frecându-se cu lingura de lemn sau cu mixerul până se încorporează tot uleiul. La sfârşit se adaugă, după gust, ceapa fin tocată, sarea şi piperul.

Salată de fasole verde
Ingrediente: un kg păstăi fideluţă, o jumătate de ceaşcă cu ulei, trei linguri cu oţet, sare, piper, o linguriţă cu muştar, o ceapă tăiată feliuţe, doi căţei de usturoi, pisat, mărar fin, tocat, doi ardei copţi tăiaţi feliuţe, două roşii.
Preparare: Se curăţă păstăile, se spală şi se pun la fiert în apă. După ce fierb, se scurg. Se amestecă uleiul cu oţetul, sarea, piperul, usturoiul pisat şi muştarul şi se toarnă peste fasolea păstăi. Se garniseşte apoi cu ceapa, ardeiul, mărarul şi roşiile tăiate felii.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Halva de griş
Ingrediente: un pahar cu margarină sau ulei, un pahar cu griş, două pahare cu zahăr, patru pahare cu apă, o ceaşcă cu nuci tăiate bucăţi mici, esenţă de migdale amare.
Preparare: Se fierbe zahărul în apă până capătă consistenţă de sirop. Se înfierbântă margarina şi se adaugă grişul. Se amestecă bine cu lingura de lemn. Se adaugă, cu grijă, siropul, nuca şi esenţa de migdale. Se amestecă până se observă că halvaua se desprinde singură de pe pereţii cratiţei. Se ia de pe foc, se acoperă cu un prosop şi se lasă să se umfle grişul. Se răstoarnă pe platou şi se pudrează cu scorţişoară.

Borş de ciuperci
Ingrediente: 250 g ciuperci, un morcov, o ţelină mică, un cartof, o ceşcuţă cu orez, o ceapă, frunze de pătrunjel şi leuştean, sare, o linguriţă cu margarină, 1.500 ml borş.
Preparare: Se curăţă, se splală, se taie zarzavaturile şi se pun într-o oală la fiert cu un litru de apă şi cu orezul. Când sunt pe jumătate fierte se adaugă ciupercile tăiate felii şi fierte în prealabil. Se adaugă borşul şi sarea. Se mai lasă să clocotească, se potriveşte la gust şi se adaugă o lingură cu margarină şi verdeaţa fin tocată.

Cartofi gulaş
Ingrediente: 500 g cartofi, trei cepe mari, un praz, un ardei roşu, o ceaşă de ulei, o lingură cu piper roşu dulce, două linguri cu pastă de roşii, o ceaşcă cu apă, două linguri cu fulgi de porumb, puţin piper roşu usturat.
Preparare: Se curăţă şi se taie cartofii în felii groase. Se călesc în ulei ceapa tocată mărunt, prazul şi ardeiul circa trei minute. Se adaugă piperul dulce, pasta de roşii şi se lasă pe foc încă un minut, apoi se adaugă cartofii şi apa. Se acoperă cratiţa şi se lasă 15-20 de minute să fiarbă la foc potrivit. La sfârşit se adaugă piperul roşu usturat şi fulgii de porumb înmuiaţi în puţină apă caldă.

●Reţete din volumul "Mâncăruri şi dulciuri de post" - Garoafa Coman, Editura Bizantină