Început de primăvară

Cum în natură toate lucrurile se fac şi se desfac după cum le vine sorocul, venirea primăverii atrage după ea o serie de transformări, de deschideri. Dacă la Ziua Crucii (14 septembrie), toate vietăţile mărunte se ascund sub pământ, la căldură, la 17 martie, atunci când este sărbătorit Sfântul Alexie, pământul începe a se deschide, scoţând la iveală fiinţe de tot felul şi, o dată cu ele, un număr din ce în ce mai mare de pericole care se pot abate atât asupra gospodăriilor, cât şi a oamenilor.

STĂPÂNUL INSECTELOR
Cum a ajuns să fie Alexie stăpân peste toate gângăniile este o poveste pe care obişnuiau bătrânii să le-o spună feciorilor în zilele de iarnă. Se pare că Dumnezeu i-ar fi încredinţat lui Alexie o cutie, spunându-i s-o arunce în mare şi cu nici un chip să nu se lase mânat de curiozitate şi s-o deschidă. Dar cum Alexie era până la urmă un om ca toţi oamenii, nu a aşteptat prea mult să vadă ce a ascuns Dumnezeu de ochii pământenilor.

O dată capacul dat la o parte, pe pământ au început a mişuna tot felul de vietăţi, necunoscute până atunci. Drept pedeapsă, a fost transformat în cocostârc, pasăre călătoare aflată mereu în căutarea insectelor.

Tot acum încep a ieşi la soare şerpii, iar pentru a fi feriţi de muşcătura lor, gospodarii ascund toate obiectele care au formă de şarpe (în special furca şi fuiorul). Alteori, se aprinde un foc pe câmp şi se aşază alături un vas cu apă şi un boţ de mămăligă, ca să aibă şerpii cu ce se ospăta.

RITUALURI PESCĂREŞTI
Tot la Alexie încep peştii să se dezmorţească şi umblă prin ape, prilej pentru pescari de a pune la cale tot felul de ritualuri pentru a avea prăzi bogate. Fie se prinde un peşte, i se rupe coada şi apoi se aruncă la loc în apă, fie, cei mai curajoşi dintre ei prind un peşte mic şi-l mănâncă aşa viu pentru a avea noroc la pescuit. Tradiţia spune ca la 17 martie, pescarii să se adune la cârciumă, unde cinstesc băutură, crezând că peştele îi blastămă astfel: "Câţi solzi, atâtea petici pe pantalonii pescarului." (Th. Speranţia- "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti")

Fiind tot vreme de post, creştinii se pot înfrupta de acum din mâncăruri de urzici sau ştevie.

Urzici bătute
Ingrediente: un kilogram urzici, 4 linguri cu ulei de floarea soarelui,
o ceapă, doi căţei de usturoi, o legătură mică de mărar, 250 g mălai,
900 ml apă, sare, piper,
Preparare: Urzicile se curăţă, se spală şi se toacă mărunt. Ceapa şi usturoiul se curăţă de foi, se spală şi se toacă. Se încinge uleiul într-o cratiţă, se pune ceapa, se căleşte cinci minute, apoi se adaugă urzicile. Se ţin cinci minute, se adaugă puţină apă, sare şi piper. Când urzicile s-au fiert se adaugă usturoiul, se mai ţin cinci minute pe foc şi se pun într-un bol. Se bat puţin cu un tel, se adaugă mărar tocat şi se omogenizează. Apa se fierbe cu o linguriţă cu sare, se adaugă mălaiul şi se amestecă. Se fierbe până se umflă mălaiul şi devine ca un terci mai gros, se toarnă pe un platou şi se serveşte alături de urzicile calde.

● Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel