Începuturi româneşti

Mijlocul secolului al XIX-lea reprezintă pentru Ţările Române o perioadă efervescentă, în care deschiderea spre celelalte culturi europene va duce la mari schimbări în toate domeniile, inclusiv gastronomic.

Aşa se face că în locul preparatelor cu iz oriental (nu trebuie uitată importanţa influenţelor turceşti asupra bucătăriei româneşti), apar mâncăruri cu totul noi, savurate mai întâi de cei care au străbătut Europa de la un capăt la altul.

Apariţia primelor cărţi de bucate autohtone reprezintă un punct de hotar, autori precum Kogălniceanu, Negruzzi sau postelnicul Manolache Drăghici încumentându-se a transforma în slove gusturile şi aromele din bucătăriile româneşti.

PE LIMBA ROMÂNEASCĂ
În 1847, Maria Maurer, profesoară de pension bucureştean, grupa în volumul "Carte de bucate"190 de preparate "alese şi încercate de uă amică a tuturor femeilor casnice". Reţetele au fost alese astfel încât să fie accesibile tinerelor gospodine, atât prin tehnica folosită, cât şi prin ingredientele utilizate, cele cinci reeditări accentuând popularitatea de care s-a bucurat "Cartea de bucate" în acea epocă.

Ecaterina Steriady edita la Galaţi (1871) şi apoi la Bucureşti un alt volum de reţete ce va face istorie: "Buna Menajeră". Volumul era dedicat "Altesei Sale Principesa Elisabeta" şi cuprindea un număr impresionant de reţete a căror citire stârneşte şi astăzi curiozitatea.

Două dintre preparate - Bulete de mămăliguţă şi Scrobu Romnescu - vor fi pregătite la Bucharest Food Festival, în ziua a treia (23 mai), de binecunoscutul maestru al artei culinare Horia Vârlan ("Cireaşa de pe tort", Prima TV). Dacă doriţi să le încercaţi şi dumneavoastră, veţi putea citi reţetele în numărul viitor al Jurnalului de bucătărie.


Conopidă cu zmântână
Fierbe conopide, curăţate şi tăiate în bucăţele, în apă cu sare; apoi scoate-le şi le lasă să se scurgă. Unge o tingirică cu unt, presar-o cu pâine ori franzelă rasă, aşază un rând de conopide, un rând de franzelă ori pâine rasă (pesmet - n.n.) şi prăjită în unt, niţel zahar, până se isprăveşte; pe urmă pune-le pe jăratec şi le lasă să fiarbă puţintel, apoi dă-le la masă. În chipu ăsta se găteşte şi sparanghelul ori dovleceii tineri.


Pui cu pătrunjel
Taie şi grijeşte puii de găină, împarte-i în patru, spală-i, dă-le sare şi îi prăjeşte în unt; apoi scoate-i, pune o litră de făină în locul lor şi, după ce s-a rumenit amestecând-o des, pune o mână frunză de pătrunjel tocat mărunţel şi las-o să se umfle niţel; pe urmă pune şi puii în lăuntru, mai amestecă-i puţintel, toarnă zeamă de carne, potriveşte de sare şi îi lasă să scază.


Budincă de brânză dulce
Bate 6 ouă cu o oca de lapte dulce, pune-l pe jăratec şi stoarce puţintică zeamă de lămâie, ca să-i închiege; apoi toarnă-l pe o sită şi-l lasă să se scurgă bine. Freacă 50 dramuri de unt, bine, până se albeşte, pune brânza în lăuntru; pune şi 8 gălbenuşuri de ou unul după altu, coajă de lămâie, 50 dramuri de zahar pisat, o franzelă rasă; amestecă-le bine, apoi pune spumă de la 4 albuşuri în lăuntru, mai amestecă puţintel. Unge o tingire cu unt, presar-o cu franzelă rasă şi coace budinca, un ceas la cuptor.

     Reţete din volumul "Carte de bucate" - Maria Maurer