Invitaţie regală

Timp de două luni, în perioada 21 mai – 22 iulie, Muzeul Naţional Cotroceni vă invită să fiţi oaspeţi de seamă la o cină regală. Veţi fi întîmpinaţi la intrare de un valet şi de o slujnică, apoi veţi face cunoştinţă cu Regele şi Regina, prinţesele, doamnele şi domnii îmbrăcaţi în preţioase haine de gală. Expoziţia "Modă şi veşminte la Curtea Regală a României" îşi propune să readucă la lumină ceremonialul fastuos din timpul regilor români.

Timp de două luni, în perioada 21 mai – 22 iulie, Muzeul Naţional Cotroceni vă invită să fiţi oaspeţi de seamă la o cină regală. Veţi fi întîmpinaţi la intrare de un valet şi de o slujnică, apoi veţi face cunoştinţă cu Regele şi Regina, prinţesele, doamnele şi domnii îmbrăcaţi în preţioase haine de gală. Expoziţia "Modă şi veşminte la Curtea Regală a României" îşi propune să readucă la lumină ceremonialul fastuos din timpul regilor români.

"Eu mi-am imaginat această expoziţie ca fiind o invitaţie la masă a Reginei către rudele şi prietenii ei. Din acest motiv, toate costumele sînt expuse în jurul mesei, iar la intrarea în salon se află două costume de valet şi slujnică", ne-a mărturisit dr Ştefania Ciubotaru, iniţiatoarea acestui proiect. Momentul ales pentru organizarea evenimentului nu a fost unul întîmplător: în luna iulie se împlinesc 70 de ani de la trecerea în nefiinţă a Reginei Maria, despre care se ştie că toată viaţa a fost pasionată de veşminte.

Veşminte şi accesorii

La fel ca şi Regina Elisabeta, ea a purtat costumul tradiţional românesc, două fote cusute cu fir de aur aflîndu-se printre exponate. Interesant este, după cum afirma profesorul universitar dr Adina Nane, că Regina Maria nu s-a limitat să ia costumele populare "de-a gata", ci a fost creativă. Ea i-a cerut pictorului Costin Petrescu să o reprezinte, în fresca de la Ateneu, purtînd o coroană de care erau legate şiruri şi poadoabe de aur, asemănătoare cu parura pe care a purtat-o, în secolul al VI-lea, regina Teodora, soţia împăratului Justinian, atunci cînd a fost reprezentată, la San Vitale, încoronarea.

Mai tîrziu, în Ţara Românească, fetele purtau şiruri de beteală, care atîrnau din dreptul urechilor pînă la sol. Fetele Reginei Maria au fost toate împodobite la nunta lor cu astfel de şiruri de podoabe. "Prezenţa acestora, chiar în marginea feţei, vine din concepţia creştină conform căreia omul este făcut din corp şi suflet, iar din figură trebuie să se vadă doar ochii care ţin de suflet. Din acest motiv, bărbaţii şi-au lăsat barbă, iar femeile s-au îmbrobodit sau au purtat astfel de podoabe", a explicat Adina Nane.

Printre veşmintele şi accesoriile care i-au aparţinut Reginei Maria se află o mantie cu motive naţionale, un costum popular, o uniformă a Regimentului IV Roşiori, model 1885, o pereche de botine din mătase şi un evantai din pene din struţ.

"La Curtea Regală eticheta era foarte strictă. Pe vremea lui Carol I şi a Elisabetei, micul dejun se servea întodeauna la ora 6 dimineaţa, iar prînzul la ora 12:00 sau 13:00 (în timpul weekendului). În fiecare duminică la masă erau invitaţi Ferdinand şi Maria, alături de cei şase copii ai lor. După masă, Carol I obişnuia să joace biliard cu cei apropiaţi, iar Regina Elisabeta îi ruga întotdeauna pe cei invitaţi să-l lase să cîştige pentru că aşa dormea mai bine", ne-a povestit Ştefania Ciubotaru.

În timpul lui Ferdinand şi al Mariei, protocolul la masă se modifică. Se trezeau mai tîrziu şi luau micul dejun la ora 9:00 şi prînzul la ora 13:30. Se serveau trei feluri, compuse, de regulă din preparate uşoare, pe bază de supe şi salate.

Uniforma de mareşal de aviaţie a Regelui Ferdinand I, model 1924, mantia "Ordinul Mihai Viteazul", uniforma de caporal din batalionul I Vînători a Principelui Carol, rochiţele de botez ale copiilor familiei regale (una albastră şi alta roz), dar şi o parură cu mărgele purtată de Regina Elisabeta la nunta de argint sînt cîteva dintre obiectele preţioase ce aşteaptă să fie descoperite de oaspeţii muzeului

Expoziţia organizată de dr Ştefania Ciubotaru a reconstituit din frînturi (puţine veşminte regale s-au mai păstrat pînă astăzi) un crîmpei din fastul curţii regale româneşti. Sistemul primirilor şi al ţinutelor potrivite balurilor, seratelor şi dineurilor era strict reglementat de un cod creat de către mareşalul curţii

Principele Nicolae

Ingrediente: 75 g migdale, 75 g fisticuri, 150 g zahăr, 4 ouă, 75 g unt, 26 g feculă, vanilie (rom, 50 g sirop, coloranţi alimentari – n.r.: lipseau din enumerarea ingredientelor în reţeta originală).

Preparare: Migdalele şi fisticurile, bineînţeles curăţate de coajă, se pisează cu două ouă, se pun într-o strachină de pămînt, se adaugă zahărul şi untul proaspăt netopit şi puţină vanilie şi se bat bine cu o spatulă de lemn. Dacă trebuie, se mai adaugă puţină culoare verde. Se adaugă şi restul de ouă, adică două, şi la urmă se pune fecula. Se coace într-un cerc, dar să nu fie mai gros de 2 cm; se coace repede. Se face apoi o cremă din 50 g de fisticuri, 50 g de migdale şi 100 g zahăr pisat cu rhum; se adaugă 100 g unt şi se bat toate într-un vas, adăugînd şi 50 g de sirop şi, dacă trebuie, puţină culoare. Crema aceasta se întinde peste foaia coaptă şi se netezeşte frumos. După ce s-a întărit la gheaţă, se glasează cu fondant de fisticuri şi se presară cu fisticuri tocate.

(Reţetă din volumul "Manual practic de cofetărie pentru cofetari şi particulari" de Emil Frederic, apărut la "Cultura Românească", Institut de Editură, Arte Grafice şi Confecţiuni de Hîrtie, 1928)