Istorie - Cafenele din Bucuresti

La Londra se numesc Coffe-house, in Franta - Caf", la Viena - Kaffee-haus, in Germania - "Conditorei Cafe Numirea de cafenea vine din cuvantul turcesc kahvehane, ce inseamna "local public in care se bea cafea".

Inainte de a prezenta date despre aparitia primelor cafenele pe malurile Dambovitei vom face o scurta referire la un fapt controversat: cronicarul Ion Neculce, in "O sama de cuvinte", mentioneaza ca vel-logofatul (1479-1510) Ion Tautu, trimis de Bogdan Voda, fiul lui Stefan cel Mare, in solie la sultan, la Constantinopole, a fost tratat cu o bautura oferita intr-un felegean (ceasca). Era cafea fierbinte. Moldoveanul nostru, nestiind ce este si cum se bea zeama aceea colorata, a dat-o peste cap, sorbind-o dintr-o inghititura. Bineinteles, si-a oparit limba si gura. N-a scos nici un sunet, inchipuindu-si ca este un fel de-a i se testa rezistenta. Turcii au fost insa impresionati de felul cum a baut ghiaurul (crestinul) cafeaua. Comentand relatarea cronicarului, fapta ce s-ar fi putut petrece la inceputul secolului al XVI-lea, istoricul Aurel Decei contesta autenticitatea, afirmand ca in Turcia cafeaua a fost introdusa in timpul domniei sultanului Soliman I Magnificul, prin anii 1554-1555. Istoricul George Potra impartaseste punctul de vedere al lui Neculce. El sustine ca "licoarea neagra" era cunoscuta in Turcia in vremea lui Tautu, dar nu sunt aflate documente care sa sustina aceasta.

INCEPUT. La Bucuresti, prima cafenea atestata documentar este la anul 1667, in vremea domnitorului Radu Leon (1664-1669). Proprietarul ei era un turc Hamie, fost ienicer in garda palatului imparatesc de la Constantinopole. Cafeneaua se afla in centrul orasului, aproape de Hanul Serban Voda. Dupa moartea lui Hamie, neavand mostenitori, cafeneaua trece, un timp, in proprietatea Imperiului Otoman, dupa cum precizeaza George Potra. In decembrie 1691, cafeneaua este vanduta tot unui turc, Kavaz Basa. Cercetatorul nu a aflat alte documente despre soarta acestei cafenele. In Arhivele Statului din Bucuresti, fondul Manastirea Cotroceni se afla un document original turcesc, in care se mentioneaza ca, in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, o alta cafenea era situata pe locul Manastirii Cotroceni. In anul 1693, proprietarul ei, turcul Ivaz, o vinde egumenului acestei manastiri.

CELEBRE. Cu timpul, numarul cafenelelor creste. Ele devin si loc de barfa politica. Consecinta: prin pitacul domnesc de la 1 septembrie 1782 "se porunceste cu toata severitatea sa nu se discute in cafenele in legatura cu domnia sau stapanirea turceasca".

Dintre celebrele cafenele, aparute dupa anii 1850, amintim: Cafeneaua Bruzzessi, Fialkovski, situata tot pe Podul Mogosoaiei, pe locul unde astazi se afla blocul numit Adriatica. Desfiintata in anul 1898, in locu-i a aparut Restaurantul Elys"e. Alte cafenele istorice: Kübler, Oteteleseanu, High-Life, Fieschi, Briol, La Radu in Pasaj, Macedonia, Zece Mese.

ADUNAREA LAUTARILOR

In Mahalaua Scaunelor avea carlig la musterii Cafeneaua lui Panait. Pentru ca acolo era un fel de bursa a muzicantilor si a cantaretilor, i se mai spunea si "Cafeneaua lautarilor". Avocatul Al. Predescu, ramas in memoria urbei nu pentru calitatile sale de jurist ci pentru documentatele si pitorestile istorii ale Bucurestilor, consemneaza: "Aici se adunau toti cei cati tineau in mana un arcus, o cobza, un nai ori un tambal; se adunau ca la o casa a breslei lautaresti...".