Leuşteanul este o plantă din familia morcovului, înrudită cu ţelina şi având frunzele, tulpinile, seminţele, dar şi mirosul asemănătoare. De foarte multe ori, seminţele leuşteanului sunt confundate cu seminţele de ţelină. Frunzele şi tulpina se pot folosi la salate şi tocăniţe. Uleiul obţinut din rădăcină este folosit la prepararea lichiorurilor şi a parfumurilor.
Leuşteanul este o plantă din familia morcovului, înrudită cu ţelina şi având frunzele, tulpinile, seminţele, dar şi mirosul asemănătoare. De foarte multe ori, seminţele leuşteanului sunt confundate cu seminţele de ţelină. Frunzele şi tulpina se pot folosi la salate şi tocăniţe. Uleiul obţinut din rădăcină este folosit la prepararea lichiorurilor şi a parfumurilor. Leuşteanul poate fi şi condiment, dar şi de ajutor pentru alte plante, fiind un bun “companion” atunci când se cultivă pe lângă ele, protejându-le împotriva dăunătorilor. În multe ţări, leuşteanul nu este doar un zarzavat şi un bun medicament, ci şi un elixir.
Iarbă magică?
Se pare că locul unde a crescut pentru prima dată acest ingredient miraculos este bazinul Mediteranei, motiv pentru care el era nelipsit din bucătăria romanilor. Datorită faptului că planta are proprietăţi curative numeroase, iniţial a fost considerată o iarbă magică. Leuşteanul nu este doar o simplă legătură de verdeaţă, el este un adevărat aliment-medicament, fiind utilizat ca adjuvant în tratarea anumitor boli.
Ciorbă de fasole boabe
Ingrediente:
150-200 g fasole boabe, un morcov, un pătrunjel, o ceapă de mărime potrivită,
un ardei gras, două roşii, 150 g sfeclă roşie, borş, zeamă de castraveţi, zeamă
de lămâie, suc de roşii, leuştean, frunze de ţelină, sare, ulei.
Preparare:
Fasolea se curăţă de impurităţi, bob cu bob, apoi se pune în apă rece şi se lasă
până a doua zi, când se spală din nou cu apă rece şi se pune la fiert tot în apă
rece cât cuprinde. Zarzavatul şi ceapa, date pe răzătoarea cu găuri mari, se călesc
timp de două minute în ulei şi se adaugă în oala cu fasole. Când fasolea este
bine fiartă, se pun ardeiul tăiat în feliuţe, roşiile tocate, sfecla rasă şi se
mai fierb aproximativ 30 minute, potrivindu-se apoi gustul cu sare şi completând
cu apă, dacă ciorba este prea deasă. Se acreşte după gust şi se aromează cu leuştean
din belşug şi funze de ţelină, tocate mărunt. Se poate consuma şi rece.
Borş de primăvară
Ingrediente: 6
fire de ceapă verde, două fire de usturoi verde, 4 legături de lobodă, două legături
de ştevie, mai multe frunze de spanac, o lingură de orez, doi cartofi, o lingură
de bulion, o cană de borş, o legătură de mărar, leuştean, pătrunjel, sare şi
piper după gust.
Preparare: Se curăţă
şi se spală bine, sub jet de apă, toate zarzavaturile. Ceapa şi usturoiul se
toacă mărunt, orezul se spală în mai multe ape, cartofii se taie în cubuleţe şi
se pun la fiert în doi litri de apă. Când sunt aproape fierte, se adaugă
frunzele de lobodă, ştevie şi spanac tăiate în fâşii, apoi se pun bulionul,
sarea şi piperul. După ce au fiert zarzavaturile, se toarnă borşul şi se lasă să
dea într-un clocot. Se ia oala de pe foc şi se adaugă verdeaţa tocată mărunt.
Ciorba este delicioasă şi rece.
Ciorbă de cartofi
Ingrediente:
500-600 g cartofi, morcov, pătrunjel, ţelină, o ceapă de mărime mijlocie, 3
linguri de ulei, borş, zeamă de castraveţi, suc de roşii, zeamă de lămâie sau oţet,
leuştean, pătrunjel, sare.
Preparare:
Zarzavatul şi ceapa, date pe răzătoarea cu găuri mari, se călesc două minute în
ulei, apoi totul se stinge cu doi litri de apă fierbinte. Când zarzavatul este
fiert, se adaugă cartofii curăţăţi şi tăiaţi în cubuleţe şi o linguriţă rasă de
sare. Se fierb 15-20 minute, până când se moaie, fără să se zdrobească, se
adaugă sucul de roşii, apoi ciorba se sărează şi se acreşte după gust. Vara, se
pun o dată cu cartofii, un ardei şi o roşie, tăiate în felii. Se mai dau câteva
clocote, se adaugă verdeaţa tocată şi se dă la o parte de pe foc. Se poate
drege cu ou, smântână sau iaurt.
Ciorbă de miel
Ingrediente: un cap de miel, gâtul şi coada, 3-4 morcovi, două rădăcini de pătrunjel, o rădăcină de ţelină, un păstârnac, 80 g orez, 3-4 legături de leuştean, zeamă de lămâie sau borş, unul-două ouă pentru dres, smântână, sare, pătrunjel verde tocat.
Preparare: Capul, gâtul şi coada se spală bine şi se pun la fiert în apă rece cu puţină sare. Zarzavatul se curăţă, se spală şi se taie cubuleţe. Când ciorba a început să clocotească, se pune zarzavatul şi se lasă 20-25 de minute la fiert. Se scot capul, gâtul şi coada şi se dezosează. Capul se crapă şi se scoate creierul, care se taie în cubuleţe. Se pune carnea înapoi în ciorbă şi se adaugă orezul ales şi spălat. Se mai lasă la fiert 10 minute şi se acreşte, după care se toacă leuşteanul, se adaugă în ciorbă şi se mai ţine să dea un clocot. Se stinge focul şi se lasă vreo cinci minute, după care se bate oul într-o farfurie şi se pune zeamă din ciorbă peste el amestecând continuu, apoi se toarnă în oală.
Ciorbă de peşte
Ingrediente: un kilogram de peşte (crap, somn sau ştiucă), un morcov, un pătrunjel, 200 g făină, o ceapă mare, 1-2 ardei graşi, două roşii de mărime mijlocie, borş sau zeamă de varză, zeamă de lămâie, leuştean, ulei, sare.
Preparare: Peştele, curăţat de solzi, intestine şi branhii (dacă este crap, i se scoate osul amar) se taie în bucăţi potrivit de mari. Zarzavatul, dat prin răzătoarea cu găuri mari, împreună cu ceapa, se căleşte cu două-trei linguri de ulei, timp de două minute, apoi totul se stinge cu 1.500 ml apă fierbinte şi se lasă să fiarbă bine. Se adaugă ardeii tăiaţi feliuţe şi roşiile tăiate în felii de 2 cm grosime. Ciorba se acreşte imediat cu borş, zeamă de varză sau zeamă de lămâie. Se sărează, completând lichidul cu apă, astfel încât ciorba sa nu fie prea deasă (ardeii şi roşiile fierb în mediu acid). Când clocoteşte ciorba, se adaugă bucăţile de peşte împreună cu capul şi se fierb aproximativ 20-30 de minute, până când se înmoaie. Dacă furculiţa intră cu uşurinţă în carne, atunci aceasta este fiartă. Se ia de pe foc şi se aromează cu leuştean şi pătrunjel din belşug.