Lituania şi Letonia, două universuri culinare

Deşi tradiţiile culinare ale Lituaniei au variante regionale, baza comună e constituită din carne de porc, cartofi, roşii, castraveţi şi ciuperci. Heringul e o specialitate reprezentativă a bucătăriei lituaniene: se conservă sărat, marinat sau afumat. Nu trebuie uitate nici varietăţile de pâine, cum ar fi pâinea neagră de secară, parfumată cu chimen de câmp ("carvi"). Este atât de bună, încât nu de puţine ori se mănâncă goală.

"ZEPELINUL" DIN CARTOFI
În Lituania este bine dezvoltat un tip de "fast-food" în sensul medieval, bazat în primul rând pe produse simple de patiserie ("bandele" sau "pyragedis"), iar gurmanzii se pot bucura de vienoazerii şi de brioşe cu caise sau cu mac. Spun în sensul medieval pentru că primii care au ieşit "în stradă" cu bucate - pe care, odată cumpărate, le puteai consuma din mers - au fost patiserii, în Evul Mediu.

Mâncarea naţională a lituanienilor este însă "cepelinai" sau zepelin..., numit aşa pentru că seamănă cu un balon. E un "balon" gelatinos pregătit din piure de cartofi fierţi în aburi, umpluţi cu carne, cu brânză sau cu ciuperci şi servit cu smântână.
În Lituania, se mai mănâncă un fel de colţunaşi, numiţi "koklunai", în timp ce "blynai" este denumirea generică pentru micile clătite umplute cu carne, cu brânză sau cu piure de fructe.

În restaurante sunt serviţi nelipsiţii "karbonadas"(bucăţi de carne de porc fripte), oferiţi împreună cu roşii, castraveţi şi cartofi, sau "kepsnys", din carne de vită. "Saltibarsciai" e o supă de sfeclă şi castraveţi cu smântână. Vara, se mănâncă rece, cu cartofi fierţi la aburi. "Kepta duona" sunt nişte pâiniţe prăjite şi unse cu usturoi care se servesc la aperitive. Produsele lactate, cum ar fi "varkse" ori "kefirul", fac şi ele parte din bucătăria lituaniană.

Băutura alcoolică cea mai populară este "degtine" (o varietate de votcă), fiind urmată de bere, care aici este mai alcoolizată decât în restul Europei. "Starka", pe bază de frunze de arbori fructiferi, sau "Krupnikas", un lichior de miere 40 grade, pot constitui alternative. Amatorii de senzaţii forte pot încerca însă "balzamas", un lichior puternic, amestecat, de obicei, cu votcă sau cafea. Compoziţia acestui "black balzam", creat în 1775 de farmacistul Kunze, rămâne şi azi secretă. Se spune că ar avea virtuţi curative şi că ar fi vindecat-o pe Ecaterina a II-a, împărăteasa Rusiei.

SUPA DE PÂINE
Creată în iernile lungi, bucătăria letonă e bogată în calorii şi are la bază carnea de porc, cartofii şi crudităţile. Între mâncărurile clasice, se numără carnea de pui, de porc sau de peşte, afumată şi servită rece sau caldă, în diverse combinaţii. Micile rulouri de bacon, care ascund în mijlocul lor de la cârnăciori până la legume sau chiar la fructe (precum caisele), fac de asemenea deliciul gastronomiei locale.





Dar stâlpul bucătăriei letone rămâne pâinea neagră de secară ("rupjmaize"), al cărei fief este localitatea Limbazi. Urmează, la rând, într-un top sui generis, rondelele de peşte (somon, hering, şprot, păstrăv) şi evantaiul de reţete, peştele fiind afumat tradiţional, marinat, uscat, umplut, pregătit în supă sau salată.

În Letonia se spune că nu există fel de mâncare fără cartofi ("kartupeli"). Tot astfel, se spune că nu e mâncare mai bună ca şunca prăjită cu fasole. Cu cât mănânci mai multă fasole - circulă un proverb -, cu atât ai să plângi mai puţin tot anul. E, de altfel, unul dintre cele 13 feluri de mâncare tradiţionale care se servesc la masa de Crăciun.
"Maizes zupa" sau supa de pâine rămâne desertul tipic şi preferat de copii. E vorba de pâine neagră rasă, amestecată cu fructe uscate şi fierte în lapte.



În ce priveşte băuturile, putem spune că votca este cea care detronează vinul. Urmează berea, lichiorul, kvasul (care se vinde mai bine în Letonia decât Coca-Cola) şi compoturile. O băutură inedită este seva unor arbori, colectată de letonieni primăvara, în recipiente speciale, şi băută în loc de apă...


Borş de sfeclă roşie
Ingrediente: un kilogram şi jumătate de sfeclă, 400 g cartofi, doi morcovi, două ouă, 150 g smântână, o legătură de verdeaţă, sare, usturoi, castraveţi, doi litri de apă, un litru de borş.
Preparare: Sfecla se curăţă, se spală, se dă prin răzătoare şi se pune la fiert în apă cu sare. Când este pe jumătate fiartă se adaugă morcovii, ceapa, cartofii spălaţi, curăţaţi şi tocaţi fin. Separat se fierbe borşul şi se adaugă în zeamă şi se mai fierbe 10 minute. Separat se bat ouăle cu smântâna şi se toarnă în borşul de sfeclă.


Rulouri de bacon
Ingrediente: 4-5 felii de bacon, cârnaţi, fructe sau legume de sezon. Preparare: Feliile de bacon se călesc puţin, după care se rulează în ele diferite umpluturi. În Estonia, în sezonul rece, feliile de bacon se umplu cu cârnaţi, iar vara şi toamna cu legume şi fucte de sezon, precum ceapă, ardei, caise, piersici etc. Legumele şi fructe se spală, se curăţă şi se călesc în puţin ulei, apoi se umplu rulorile, după care acestea se vor prinde cu o scobitoare. Se dau la cuptor pentru câteva minute ca să se gratineze. Se pot adăuga diferite condimente, tradiţional se folosesc crenguţe de ienupăr şi, mai nou, de rozmarin.