"Melcii" din Cognac

Incet, cu rabdare si foarte multa migala, locuitorii regiunii Cognac, din Franta, prepara una dintre cele mai pretentioase bauturi. Pentru meticulozitatea lor, francezii i-au poreclit "les escargots" (melcii). Perfectionisti din fire, "melcii" detin secretul dublei distilari inca din secolul al XVII-lea, desi aceasta nu este descoperirea lor.

PE VALURILE MARII. Comerciantii danezi si englezi care cumparau vin din aceasta regiune au inceput sa-l distileze, pentru ca in calatoriile lungi pe mare el se otetea. Astfel a aparut brandewijn (vinars), ceea ce s-a numit mai tarziu brandy. In butoaie de stejar, vinarsul a calatorit zile lungi, sumbre sau insorite, pe marile lumii, urmand sa fie diluat la acostare. Marinarii insa au preferat bautura tare in locul vinului acru si au remarcat ca dupa calatoriile foarte lungi bautura era mai buna decat dupa cele scurte. Lemnul de stejar, destul de poros, pastra lichidul intr-o permanenta legatura cu aerul umed din pivnita si ii imprumuta noblete si personalitate. Tocmai in aceasta perioada coniacul prindea culoarea chihlimbarului. Pentru a fi mai tare, marinarii inventivi au inceput sa-l distileze de doua ori. Doar "inima", sau portiunea de mijloc a celei de a doua distilari, se preia pentru coniac. Partilor laterale le lipseste armonia.

INGER SI DEMON. Aceasta este istoria. Legenda insa e mult mai interesanta. Se spune ca un cavaler din ordinul "Croix-Marron" a visat procesul dublei distilari. El a avut intr-o noapte un cosmar in care il vedea pe diavol. Demonul il fierbea pentru a-i extrage sufletul si ii spunea: "Am sa te fierb si a doua oara si am sa-ti iau inima". Cand s-a trezit, a avut ideea sa redistileze bautura. Pentru a-i "extrage sufletul". In timpul maturarii, coniacul pierde aproximativ o treime din volum, iar francezii obisnuiesc sa spuna ca aceasta este partea ingerilor care au stat de veghe la prepararea unei bauturi echilibrate. Cat ingerii si demonii lupta pentru drepturile de autor asupra acestei bauturi capricioase, noi vom invata cum si cu se serveste.

LEGENDA

Se spune ca Napoleon era un mare amator de coniac. Exista o legenda care povesteste ca, atunci cand Napoleon a incercat sa fuga in America, el si-a umplut corabia cu sticle de Courvoisier, coniacul lui preferat. In cele din urma, a fost obligat sa renunte la planul sau si s-a predat englezilor. Cand corabia a fost descarcata, ofiterii britanici au fost atat de impresionati de gustul coniac-ului, incat l-au numit "Coniacul Imparatului" sau "Coniacul lui Napoleon". Succesul acestei bauturi se datoreaza finetii buchetului si persistentei aromelor pe care le ascunde.

SAVOARE

Coniacul se serveste la temperatura camerei in cupe speciale, care se umplu nu mai putin de o treime. Inainte de consum, cupa se incalzeste putin in mana, pentru a permite coniacului sa-si etaleze bogatia aromelor si proprietatile sale gustative. Se asociaza cu branzeturi sofisticate, produse de patiserie, deserturi de fructe, cafea.

COCTEIL CU WHISKY SI CONIAC Ingrediente: 40 ml coniac, 80 ml vermut, 40 ml whisky, 10 ml bitter, lamaie, cuburi de gheata Preparare. Se amesteca bine coniacul cu whisky, bitter si vermut. Se pune la rece. Se serveste cu o jumatate de felie de lamaie in pahar si cuburi de gheata. Citește pe Antena3.ro Ucraina a atacat pentru prima oară Rusia cu rachete ATACMS. Reacția Moscovei COCTEIL DIN CAFEA SI CONIAC Ingrediente: 6 cesti cu cafea tare, 6 lingurite sau 6 bucati zahar, 6 linguri coniac Preparare. Se prepara cafeaua si se toarna fierbinte intr-un termos. Cand se serveste, se adauga usor - ca sa ramana deasupra - , la fiecare ceasca, cate o lingura cu coniac. Se flambeaza si se serveste.