Mica Academie a Viei si Vinului

Busuioaca, Zghihara, Babeasca Neagra fac faima podgoriilor Husilor, afirma profesorul Irimia Artene

"Busuioaca vanata de Bohotin! O pretuim ca pe copilul nostru!" Exclamatia aceasta calda, de parinte care-si iubeste pruncul mai presus decat viata, m-a surprins si m-a facut sa vreau sa aflu mai mult si mai mult despre tinutul acesta binecuvantat al Husilor… Abia ce coborasem de sus, de la manastire, de la parintele Mina Dobzeu si, prin nu stiu ce asociatii de idei, mi-am imaginat dealurile ce se revarsau bogate, sub lumina, ca pe trupul lui Iisus dintr-o icoana pe sticla, trup din care ieseau vite incarcate cu struguri… Si vinul era sangele lui Iisus… Nu era fara temei vorba profesorului Irimia Artene, directorul adjunct al Liceului Agroindustrial "Dimitrie Cantemir" din Husi. Nu era fara temei, fiindca, pana la urma, desi soi vechi si bine instapanit pe aceste meleaguri, Busuioaca de Bohotin isi redefineste statutul in urma cercetarilor asidue ale unui oenolog de prestigiu si unul dintre ultimii directori ai scolii, in mileniul trecut, inginerul Avram D. Tudosie. Dar la numele si activitatea lui voi avea prilejul sa mai revin.

ISTORIA. Pana a ajunge la acest prezent care ne copleseste cu parfumurile tari ale vinurilor Husilor, hai sa coboram in istorie, cu veacuri in urma. Daca primele referiri la podogoriile din aceste locuri ("Iezerul si via…") le intalnim in acte emise in cancelaria lui Alexandru cel Bun, la inceputul secolului al XV-lea, si calatorii straini pe meleagurile moldave au consemnat de timpuriu calitatea vinurilor de aici. Marco Bandinus nota, pe la 1646: "Husul, straveche asezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat si foarte mult cautat". Documentele vremii ne mai dau de stire ca intre anii 1600-1662 s-au plantat vii intinse pe plaiurile Saca si Ochi, la Husi fiind viile domnesti. Si cum s-ar fi putut altfel? Chiar neconsemnata in cronici, vorba ca aici, la Husi, se afla cel de-al doilea paharnic al voievodului Stefan are atata motivatie, incat Sadoveanu insusi avea sa scrie despre asta. "Rege intre filosofi si filosof intre regi", carturarul si domnitorul Dimitrie Cantemir mentioneaza in "Descriptio Moldaviae": "Vinul cel mai bun se face la Cotnari, indata dupa acesta vine vinul de Husi". Si nu despre patriotism local era vorba aici!

LICEUL. Cu un trecut viniviticol atat de incarcat, ar fi fost de neconceput ca aici, intre podgorii, sa nu se infiinteze o scoala de profil. Este, de altfel, una dintre cele mai vechi din tara, fiintand din anul 1908, ianurie, 15. Sunt, iata, 97 de ani de atunci. Scoala de Viticultura "Dimitrie Cantemir" - caci inca de la inceput a purtat numele celui care proslavise in cartea sa virtutile vinurilor Husilor - a luat fiinta ca urmare a hotararii primului Congres Vitivinicol ce s-a desfasurat la Husi, in decembrie 1897. La aproape un deceniu de la acest eveniment, hotararea este materializata cu sprijinul lui Spiru Haret, pe atunci ministru al Instructiunii Publice, al primarului din acea perioada, Dobre Dobrescu, al medicului si omului politic N. Gh. Lupu, senator de Falciu, si nu in ultimul rand al generalului Gh. Teleman. Daca la inceput scoala a avut numai opt elevi, astazi se poate spune ca orice podgorean din tinut stie cum sa isi ingrijeasca via si sa produca minunatele vinuri de Husi pentru ca a invatat cum sa faca acestea toate aici la Liceul Agroindustrial "Dimitrie Cantemir". "Mica Academie a viei si vinului", cum o numea cercetatorul V. Cotea.

MUZEUL. Spuneam ca voi reveni la profesorul Avram D. Tudosie. E timpul sa o fac, pentru ca tot ceea ce inseamna istorie a viei si a vinificatiei aici, la Husi, se regaseste intre zidurile muzeului pe care acesta l-a infiintat in urma cu cateva decenii. Peste 500 de obiecte deosebit de valoroase, in majoritate instrumente si unelte viniviticole, completate cu 150 de figuri zoomorfe si antropomorfe din butuci naturali de vita-de-vie, vorbesc de la sine despre importanta acestei ocupatii in spatiul din dreapta Prutului.

VINOTECA. Si daca vechea pivnita de vinuri este locul unde am patruns mai intai si mai intai - aici, sub pamant, impulsionati si de vorbele de duh scrise pe ziduri, am degustat la ea acasa vestita Busuioaca de Bohotin, despre care dna tehnician Eugenia Gaita (cea care astazi ii invata pe cei tineri tainele batranelor crame) ne spunea ca "nu se poate compara cu nimic pe lume" - ultimul popas l-am facut pe deal, intre vii, in tanara si moderna vinoteca, unica in tara prin valoarea colectiei pe care o adaposteste. "Vinurile de aici stau culcate ca niste dame doritoare, dar is sigilate ca niste fecioare marisoare. La ele au acces numai ingerii, dar si ei trebuie sa umble in varful picioarelor."

"BUSUIOACA- BOHOTINA CU AROMA TA DIVINA"

"Husul - orasul si podgoria sunt frumoase si glorioase, dar si unice si miraculoase si aceasta spune mult mai mult" N. Iorga "Husul, desi e la margine de tara, sta cu vinurile si ospitalitatea la mijloc pe masa" V. Parvan "Busuioaca de Bohotin-Husi cea fin aromata si distins colorata este o adevarata purpura lichida si parfumata" Louis Orizet - Franta "Nicaieri in tara nu se imbina ca la Husi, atat de armonios podgoria cu orasul si economicul cu utilul si esteticul" I. Simionescu "Husiul este un paradis terestru cu atata risipa de verdeata, bonomenie si ospitalitate, ca nicaieri in alta parte" I.C. Teodorescu "Vinul de Busuioaca de Bohotin-Husi - e gloria podgoriei si blazonul si prestigiul scolii care l-a redescoperit si rebotezat cu acest nume nepieritor" C. Hogas "Vinul de Husi e vin de meditatie si creatie, portdrapelul vinurilor de chef" G. Ionescu-Sisesti

CRAMA VOIEVOZILOR

… Primul beci domnesc al voievodului Stefan cel Mare si Sfant era la Cotnari, iar cel de al doilea era la Husi… Vorbele acestea, chiar netrecute in cronici, nu pot fi tagaduite, caci traditia orala e mai puternica uneori decat slovele insiruite pe vechile pergamente. Podogoriile Husilor de azi sunt pomenite insa in acte voievodale mai vechi inca, Alexandru cel Bun referindu-se la ele in mai multe acte de danie. Dimitrie Cantemir s-a nascut la Silisteni, in apropiere de Husi, iar Alexandru Ioan Cuza era originar chiar din aceasta localitate.

DESPRE ZGHIHARA DE HUSI

Doua sunt vinurile emblematice ale Husilor: Busuioaca de Bohotin si Zghihara. "Zghihara cea strabuna", ori "vinul casei", cum i se mai spune aici, fiind vinul petrecerilor stramosesti, vin de cursa lunga, "fara ca vreo neplacere sa te-ajunga". Profesorul Irimia Artene ne devoaleaza secretul acestui vin cu calitati deosebite: "Are un grad alcoolic mai redus si aciditate care te invioreaza, care te face mai proaspat pe masura ce bei". Aici, acasa la el, Zghihara de Husi - soi de mare productie - a beneficiat de o noua tehnologie de innobilare si stabilizare. Deosebit de acidulat, el constituie, de asemenea, materia prima pentru vinul spumant de Husi, deosebit de apreciat, mai ales ca, odata turnat in pahare, continua sa "perleze" (sa faca bule si spuma) vreme de un sfert de ceas. Si tot din zghihara se produce astazi si un vinars (cognac) de calitate.