Povești delicioase: Lunga istorie a migdalului

Cumvaplace.ro: În Biblie, migdalele sunt menționate de zeci de ori, începând cu Geneza, unde sunt descrise ca „printre cele mai bune fructe”. Floarea de migdal a oferit un model pentru menora care stătea în Sfântul Templu: „Trei cupe, în formă de flori de migdal, erau pe o ramură, cu un buton și o floare; și trei cupe, în formă de flori de migdal, pe cealaltă. …pe sfeșnic însuși erau patru căni, în formă de flori de migdal, cu butoanele și florile lui”. În mod similar, simbolismul creștin folosește adesea ramuri de migdal, iar unele picturi și icoane includ adesea aureole în formă de flori migdale. 

Din Orientul Mijlociu unde era inițial cultivat, migdalul a ajuns în Bazinul mediteranean, Pakistan și Iran, iar acum se cultivă inclusiv în Lumea Nouă, în California. În Germania, migdalul este plantat în podgoriile de viță de vie, unde este mai ferit de frig.

Culturile de migdale din Franța sunt așa-numitele Ferragnès și Ferraduel, cea californiană este numită migdal-Nonpareil, iar migdalele ce provin din Spania, Marcona, sunt comercializate sub numele de Valencia, iar în Italia, mai importante sunt migdalele din varietatea Avola, care au o aromă deosebită.

Migdalele conțin vitamine, minerale, proteine și fibre și, prin urmare, pot oferi o serie de beneficii pentru sănătate. Doar o mână de migdale conține o optime din necesarul zilnic de proteine al unei persoane. 

100 g de migdalele conțin:

• 4% apă
• 22% carbohidrați
• 21 % proteine
• 50 % grăsimi
• Vitamina B 20% din necesarul zilnic
• Vitamina E 20%
• Minerale esențiale: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor și zinc, în proporții între 10–19% din necesarul zilnic

Migdalele pot fi mâncate crude sau prăjite, la o gustare, sau pot fi adăugate la mâncăruri dulci sau sărate. Sunt disponibile întregi, felii, fulgi, sub formă de făină, ulei, unt sau lapte! Chiar dacă produsul obținut nu este neapărat lapte, migdalele pot fi procesate într-un înlocuitor al laptelui căruia i-a și preluat numele. Textura moale a migdalelor crude, aroma delicată, culoarea deschisă te duc cu gândul la produsul de fermă numit lapte, deși avem de-a face doar cu un analog. Ce-i drept, eficient pentru persoanele intolerante la lactoză și vegani.

Laptele de migdale, împreună cu untul de migdale și uleiul de migdale, sunt produse ușor de încorporat atât în ​​preparate dulci, cât și în cele sărate. În bucătăria marocană, sharbat billouz este una dintre cele mai cunoscute băuturi, servită pentru nunți, este făcută prin amestecarea migdalelor albite cu lapte, zahăr și alte arome.

Făina de migdale ori fulgii de migdale sunt adesea folosite ca alternativă fără gluten la făina de grâu în gătit și coacere. De altfel, o gamă largă de dulciuri clasice au migdalele ca ingredient central, iar în condițiile în care zdrobite (făină sau fulgi) și combinate cu zahăr sau miere devin marțipan, nu ne mirăm de fapt în câte feluri de dulciuri le resimțim aroma. 

În bucătăria franceză, pentru a face desertul dacquoise se folosesc straturi alternative de bezea cu migdale și alune. Pithivier este unul dintre multele produse de patiserie umplute cu crema de migdale. În Germania, pâinea de Paște, Deutsches Osterbrot, este coaptă cu stafide și migdale. În Grecia, făina de migdale este folosită pentru amigdalopita, tot un desert, iar migdalele sunt folosite și pentru kourabiedes, o versiune greacă a biscuiților tradiționali cu migdale quarabiya. O băutură răcoritoare cunoscută sub numele de soumada este făcută din migdale în diferite regiuni. În Italia, colomba di Pasqua este o prăjitură tradițională de Paște făcută cu migdale. De altfel, migdalele amare sunt baza pentru prăjiturile amaretti, un desert pe care îl găsim peste tot. 

În Maroc, pasta de migdale este ingredientul principal în umpluturile de patiserie și alte câteva deserturi. Migdalele întregi prăjite și albite sunt, de asemenea, folosite pentru a decora tajine dulci, cum ar fi mielul cu prune uscate. Regiunile berbere din sud-vestul Essaouira și Souss sunt cunoscute și pentru amlou, o pastă de migdale, ulei de argan și miere. Pasta de migdale este, de asemenea, amestecată cu făină prăjită și, printre altele, miere, ulei de măsline sau unt, anason, fenicul, semințe de susan și scorțișoară pentru a face sellou, o gustare dulce cu valoare nutritivă ridicată și termen lung de valabilitate, așa, ca pentru oamenii deșertului.În bucătăria indiană, migdalele sunt ingredientele de bază ale curry-ului în stil pasanda și Mughlai. Badam halwa este un desert preparat din migdale cu un plus de colorant. Fulgii de migdale sunt adăugați la multe dulciuri și învelesc alte multe preparate.