Mos Cernei care a vazut Texasul

Am avut un unchi de-al tatei, care, nascut prin 1898, a trait o viata lunga si in care a vazut multe. In 1916 a luptat la Marasti, in componenta armatei ruse. Cum era mai tanar, ceilalti il trimiteau dupa apa la un parau care se afla in zona neutra, adica intre pozitiile beligerantilor. De obicei nu se tragea cand cineva venea sa ia apa, deoarece de fantana in cauza se foloseau si unii, si altii. Dar, ca inadins, noaptea, austriecii au fost schimbati cu nemti, care erau mai inraiti. Au tras cu pusca cu luneta cand el bea apa, sprijinit de colacul fantanii. Glontele a strapuns gamela, dar pe el nu l-a atins. Un tintas siberian de dincoace, care nimerea fara luneta intr-un fund de caldare la distanta de un kilometru, l-a imobilizat pe lunetist si mosul nostru s-a intors teafar pe pozitii. Ulterior gamela din arama, strapunsa de glonte, se pastra ca o relicva in familia noastra. Dar dupa o joaca am uitat-o in curte, unde a calcat-o un tractor care adusese ceva.

Mosului nostru ii placea un anume fel de mancare. O adusese cu el din preeriile Texasului…

Dar ce-a mai nastrusnica a fost calatoria mosului nostru in America, prin anii de pana la 1930. A plecat incolo cu doi evrei tineri din sat, dupa caini cu colaci in coada. Au ajuns cu bine acolo, evreii s-au aranjat nu rau, deoarece au gasit consangeni de-ai lor. Mosul nostru s-a stabilit la o ferma mare, in Texas, unde se cresteau vite si se cultiva bumbac. Desi viata nu a fost usoara, fiindca tara marilor vise iesea cu greu din Marea Depresie, acolo reusi sa sclipuiasca ceva capital. Dar ce era mai al naibii acolo? Apoi: sa-si gaseasca o sotie pe potriva lui. Nu erau femei si gata! Iar dorul de casa il macina. De aceea, prin 1937, s-a intors in Basarabia, unde si-a cumparat mult pamant, masini de treierat si o moara. Lucra ca un smintit, desi nu i-a fost dat sa se bucure de rezultatele muncii sale, fiindca cedarea Basarabiei si razboiul i-au spulberat totul. Prin 1944 a plecat cu trupele romane in retragere si de atunci nu am avut nici o veste de la el. Ai nostri l-au cautat, dar fara nici un rost. Oricum, spunea bunica, daca era viu, trebuia sa dea de stire.

Mosului nostru ii placea un anume fel de mancare. O adusese cu el din preeriile Texasului si in zilele cand era cuprins de melancolie o gatea de unul singur, in mijlocul curtii, la foc deschis. O mai facem si noi, din cand in cand. E delicioasa, desi noi evitam ardeiul iute.

"UN ROMAN M-A INVATAT SA MANANC"

Ion Cernei, autorul acestui text, vine din Basarabia profunda. E un jurnalist caruia nu-i plac limitele si, de aceea, in Moldova sa, lumea-l considera incomod. Ne-am cunoscut de Sfantul Dumitru, la Orhei, cand o mana de entuziasti l-a inlocuit pe Lenin din centrul targului cu dreptcredinciosul domnitor Vasile Lupu, ctitor al localitatii. O lume pestrita venise ca la iarmaroc sa vada statuia in granit daltuita de Oscar Han in 1939 si zeci de tarabagii profitau de ocazie ca sa ofere de mancare la botu’ calului. Ne-am oprit intr-o aripa a pietei unde se vindeau raci fierti. Ion avea atunci 35 de ani, dar se-ntampla ca manca pentru prima data raci. L-am invatat sa rupa coada chitinata tragand fuiorul alb de carne mirosind a mal, sa stranga foarfecii mustind a miez ca socul copt in toamna, sa-si plimbe papilele pe carapacea aromata de dafin si de ierburi proaspete… Ion ma urmarea cu rabdare, mirandu-se ca un copil de fiecare amanunt. "Stii, frate, mi-a spus apoi, ducand cana cu Rosu de Purcari la gura, uite ce cred: daca rusii m-au invatat sa beau, afla ca tu, un roman, m-ai invatat sa mananc…" (Tudor Cires)

FRIPTURA CU ARDEI ROSU, CA IN TEXAS

INGREDIENTE: 1,4 kg carne de vita 150 gr seu de vita 3 catei de usturoi 4-6 linguri de ardei rosu dulce taiat marunt 8 linguri cu faina de porumb macinis mare 6-8 pahare cu bulion de carne de vita (supa) doua linguri cu otet doi ardei iuti sare, piper negru PREPARARE: Seul se taie bucati mici si se prajeste in tigaie. In grasimea topita se adauga carnea taiata cubulete si se frige pana cand prinde o nuanta cafenie. Se adauga usturoiul, sarea, ardeiul rosu si cel negru, de amestecat. Peste doua minute se adauga in carne si faina de porumb, se amesteca. Tot continutul se toarna intr-o cratita sau ceaun si se toarna 6 pahare cu bulion fierbinte, se adauga otetul si ardeiul iute. Se fierbe doua ore, amestecand si luand grasimea de deasupra. Daca friptura e prea deasa, se mai adauga supa. SFAT Se serveste cu whisky, tuica si mamaliguta.