Pintilie călătorul

Sfîntul Pantelimon, sărbătorit de biserica ortodoxă la data de 27 iulie, este în tradiţia populară fratele cel mic al Sfîntului Ilie. Ca în poveşti, tocmai mezinul are puterea cea mai mare, fiind în acelaşi timp şi mai bun la suflet.

Sfîntul Pantelimon, sărbătorit de biserica ortodoxă la data de 27 iulie, este în tradiţia populară fratele cel mic al Sfîntului Ilie. Ca în poveşti, tocmai mezinul are puterea cea mai mare, fiind în acelaşi timp şi mai bun la suflet. Aşa se face că Sfîntului Pantelimon sau Pintilie, cum i se mai spune, i se face milă uneori de grijile şi durerile oamenilor şi-l roagă pe Sfîntul Ilie să nu-i pedepsească aşa de crunt şi să mai înmoaie urgiile cereşti. Pe de altă parte însă nu de puţine ori sfarmă totul în bucăţi, fiind mai temut chiar decît fratele său. "Se zice că atunci cînd trăsnea Pintilie săreau pruncii din femei. Cînd a trăsnit o dată, a sărit Maica Precista din scaun, iar ea l-a blestemat şi i-a luat mîna dreaptă şi piciorul drept, aşa că acum cînd trăsneşte, dă cu stînga." (Th. Speranţia – "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgîneşti")      

Tradiţii

În concepţia populară, Pintilie mai are şi o altă putere. El însoţeşte vara în călătoria ei, stăruind pe lîngă ea să se întoarcă şi anul viitor, cel puţin la fel de bogată şi roditoare. Se spune că vara, fără ajutorul lui Pintilie, călătorul nu ar mai şti cînd şi în ce loc să se întoarcă. Tot el vesteşte cocorii că a sosit vremea să se îndrepte spre alte meleaguri. Interesantă este analogia pe care o fac sătenii între vară şi viaţă. Trecerea de la vară la toamnă este percepută în popor ca o trecere firească de la viaţă spre moarte. Şi toamna nu mai este atît de departe, şi soarele începe să piardă din putere şi "dă înapoi". Cunoscătorii pot să vadă cum soarele şovăie, sau cum "joacă", uitîndu-se într-o strachină cu apă aşezată afară, pe la amiază.

Gospodarii se feresc să lucreze în această zi, ca să nu "călătorească", la fel ca vara, numai că de această dată drumul îl va purta către tărîmul celălalt. Pentru a se feri de boli şi lovituri, se mănîncă anumite alimente cu caracter protector: fierturi de porumb şi dovlecei.

Orez cu legume

Ingrediente: 200 g orez, un morcov, o ceapă, 100 g mazăre, 100 g porumb boabe, 300 g ciuperci, 2 ardei capia, două linguri de sos de soia, 400 g salată de sfeclă, pătrunjel, sare, piper, ulei de măsline.

Preparare: Orezul se spală, se fierbe în apă cu sare, se acoperă cu un capac şi se ţine la cald. Ceapa se toacă mărunt; ciupercile se taie în jumătăţi. Ardeii capia se curăţă de seminţe şi se taie cubuleţe. Morcovul se curăţă de coajă şi se dă pe răzătoarea cu ochiuri mari. Se încinge ulei într-o cratiţă, se pun legumele şi se călesc zece minute. Se adaugă mazărea fiartă, boabele de porumb şi sosul de soia. Se condimentează, se presară pătrunjel tocat, se toarnă totul peste orezul cald, se amestecă şi se presară parmezan ras. Orezul cu legume se serveşte cu salată de sfeclă roşie.