Pledoarie pentru butucul de vie lăsat să moară

Urmărim adeseori la televizor documentare despre "specii pe cale de dispariţie" şi, nu ştiu de ce, rămănem cu sentimentul că aşa ceva nu se poate intămpla decăt undeva, departe, pe glob. Din păcate, şi noi, romănii, fără să ştim, "plătim tribut" unei lumi aflate in degringoladă.

Urmărim adeseori la televizor documentare despre "specii pe cale de dispariţie" şi, nu ştiu de ce, rămănem cu sentimentul că aşa ceva nu se poate intămpla decăt undeva, departe, pe glob - in Oceania, in Africa, in Antarctica… Din păcate, şi noi, romănii, fără să ştim, "plătim tribut" unei lumi aflate in degringoladă. Că este "incălzirea globală" de vină, că este la mijloc "selecţia naturală", care se face de secole, milenii, ere, fără a fi oprită din mersul ei, că este vorba pur şi simplu despre nepăsarea noastră…, rezultatul este acelaşi: dispar soiuri romăneşti de viţă-de-vie, soiuri de excepţie, care căndva făceau fală acestor locuri. Iar unul dintre rosturile cărţii redactate de dr. Ion M. Puşcă este acela de a trage un semnal de alarmă.

Patrimoniu in pericol

"Ştiţi că Samoveanca, de exemplu, un soi muribund astăzi, a fost viţa din care se făcea vinul ce-l incăntase pe Ovidiu?", mă-ntreabă oenologul Ion M. Puşcă. Scria poetul: "Toamna de asemenea stă mănjită de mustul de struguri… / (dar iarna) in vas ingheaţă vinul de-l scoţi in bolovani păstrănd figura oalei/ Şi-n loc de-a soarbe spuma, mănănci bucăţi de vin".

Versul infioară, aşa cum infioară găndul că jumătate din soiurile vechi romăneşti s-au stins in uitare, in vreme ce din strugurii copţi pe butucii rămaşi puţini mai ajung să fie vin clipocitor in pahar!

Am spicuit din volumul "Vechi soiuri romăneşti de viţă-de-vie" doar căteva consideraţii cu privire la soiurile in pericol, cu speranţa că incă putem interveni la timp.

Citește pe Antena3.ro

Cel puțin patru turiști străini au murit după o otrăvire în masă, în Asia. Ultimul deces confirmat este al unei tinere de 19 ani

Ardeleanca

"Unul dintre cele mai vechi soiuri romăneşti «născute» in Dacia (…).Ca şi alte soiuri vechi, Părciu, Fetească neagră, Crămpoşie, Grasă, Galbenă, Braghină etc., soiul Ardeleanca a «scăpat» atunci cănd neinfricatul rege Burebista s-a supărat pe «băutorii» de vin şi a ordonat reducerea suprafeţelor viticole. (…) a fost unul dintre soiurile autohtone care a contribuit la crearea «marilor vinuri» ale Transilvaniei."

Băbească neagră

"Rezultat al selecţiei populare, din viţă sălbatică de pădure, existentă din abundenţă pe teritoriul Daciei, Băbeasca neagră a devenit ea insăşi o istorie a viticulturii noastre. (…) La coacere, strugurii din Băbească neagră sunt rămuroşi, cu boabe rare neomogene, care seamănă cu dantura fracturată a unei bătrăne. Această asemănare i-a adus in unele locuri denumirea de Rară neagră - adică «fără dinţi»".

Braghină

"«Abia işi mai trage sufletul. E bătrăn… poate să moară… soiul are peste 2.000 de ani», ar spune unii. «De ce să-l lăsăm in viaţă?», s-ar intreba alţii. Dar nici unul nu s-a găndit că Braghina a incălzit sufletele oamenilor, ale romănilor, secole de-a răndul, cănd aceştia işi apărau glia strămoşească. De aceea, soiul Braghină, ca un bun patriot, nu a «dorit» să fie cultivat in nici un alt spaţiu romănesc."

Mustoasă de Măderat

"Avănd o aciditate destul de ridicată, vinurile se caracterizează prin multă prospeţime şi fructuozitate. Cănd se degustă, Mustoasa de Măderat lasă in gură o senzaţie de proaspăt şi răcoros, care, după părerea majorităţii specialiştilor, se aseamănă cu «aerul curat al unei dimineţi de toamnă romănească»".

Zghihară

Vinurile obţinute din soiul Zghihară au culoarea verde-gălbui şi o tărie alcoolică destul de modestă, de 9-10 grade, fapt care a făcut ca localnicii să afirme: «Vinul de Zghihară lasă capul limpede şi mintea la locul ei». Putem spune că vinurile de Zghihară sunt vinuri uşoare, acide, sprinţare, foarte «bărbăteşti». Sunt vinuri care se beau cu plăcere".

Samoveanca

"Moldova a creat soiuri. Transilvania, de asemenea. Nici Oltenia şi Muntenia nu s-au lăsat mai prejos. Intreaga Dacie a fost o pepinieră viticolă. De aceea, nici Dobrogea nu putea rămăne in urmă. Soiul Samoveanca este o dovadă. (…) Avănd insuşiri mixte, poate fi consumat ca strugure de masă, in stare proaspătă, sau poate fi vinificat. Soiul este autofertil, deci poate fi cultivat in plantaţii mari, pure, sau in amestec biologic cu alte soiuri".

Băşicată

"Datorită acidităţii lor naturale, vinurile de Băşicată pot fi utilizate pentru obţinerea vinurilor spumante. De asemenea, ele pot fi folosite şi pentru prepararea distilatelor de vin de calitate. (…) Secole de-a răndul, Băşicata a fost cultivat in podgoriile noastre, aducănd bună-dispoziţie la mesele romănilor. Ne exprimăm regretul că acest soi, cu un remarcabil potenţial genetic, nu a fost valorificat cu adevărat."

Gordin

"Dacă ar fi ştiut viticultorii din podgoria Dealu Mare ce istorie are soiul Gordin, cu siguranţă i-ar fi inchinat o statuie sau l-ar fi folosit pe unul dintre semnele heraldice ale zonei. Este atăt de incărcat de istorie şi legendă, incăt intuiesc că din povestea lui s-ar putea scrie o carte. Şi ce carte!"