Poricolog - Povestea poamelor

In corpusul "Catalogul manuscriselor romanesti", mms. 2989, un miscelaneu, de la mijlocul sec. al XVIII-lea, intre filele 112-114 aflam "o poveste a poamelor" - poricologos, in limba greaca.

O axioma. Biblioteca Academiei este o comoara. Datorita unor truditori, si-l citam pe carturarul Gabriel Strempel, avem instrumentele de lucru prin care ne este facilitata cunoasterea acestui nesecat izvor. Fiindca nu vrem sa va plictisim facandu-va cunoscuta "bucataria cercetarii", va vom mentiona doar doua "retete": "finul Pepelei" - Anton Pann si erudita Ariadna Camariano.

Poricologos-ul este o satira bizantina, a moravurilor si institutiilor vremii, care s-a bucurat de un mare succes in vreme, fiind tradusa in diferite limbi: slava, greaca moderna, romana, turca etc. Daca in alte genuri hazlii eroii erau pasarile sau animalele, poricologul are ca personaje fructele, legumele si mirodeniile de tot felul. Fiecare dintre ele intruchipeaza o anumita persoana, functia pe care o are in stat, calitatile si defectele ei. Racilele caracteriale sunt neschimbate si in vremea noastra!

POVESTE. Care este povestea in talmacirea facuta, din limba greaca, de Ariadna Camariano, in anul 1939? "Odata, cand imparatul Gutuie prezida un consiliu, la care erau adunati inaltii demnitari ai imparatiei sale: carmuitorul Chitra, epichernul Rodie, protonotarul Para, logofatul Mar, protovestiarul Naramza etc., s-a prezentat Strugurele si a denuntat imparatului ca protosevastul Piper impreuna cu comisul Chimen, cu protospatarul Cimbrul, cu Nucsoara, Cuisoarele, sofranul si Coriandrul, cu Anitul si Mararul, Rozmarinul si Anasonul nu respecta poruncile lui si se poarta necuviincios fata de imparatia sa.

Imparatul Gutuie, auzind acest denunt, se umplu de manie si intreba pe Strugure daca are martori in spijinul spuselor sale. Strugurele aduce, in fata imparatului, martori respectabili si anume: Maslina chera stareta, Lintea chera econoama, Stafida chera calugarita, Nautul cu ciocul de cucuvaie, Bobul alungatorul de duhuri si Mazarea cea fara cap. Dar tocmai atunci veni Ceapa. Infofolita cu doua-trei randuri de haine rosii, cu fierea usturatoare si cu barba ei lunga tarandu-se pe pamant, ea jura pe fratele sau Usturoi, varul Mustar, nepotul Ridiche si cuscrul Praz, cel cu barba lunga, unchiul Cardama ca Strugurele a mintit."

SENTINTA. "Imparatul da ordin sa se cerceteze care din ei minte. Judecatorii: Pepenele, Castravetele, Anghinara si Patlagica vanata, de fata fiind toti boierii, precum si Varangii: Nuca, Castana, Aluna, Fisticul si inteleapta Coconara, se pronunta ca strugule este mincinosul.

Imparatul, suparat foc, pronunta sentinta. Il blestema pe Strugure sa fie spanzurat de lemn stramb, sa fie taiat cu cutitele, calcat in picioare, iar sangele lui cand il vor bea oamenii, sa-i faca sa se impleticeasca si sa umble de la un perete la altul, fara sa poata merge drept inainte in calea lor, tavalindu-se ca magarii prin livezi.

Boierii, multumiti de hotararea imparatului Gutuie, s-au sculat in picioare si au zis: la multi ani stapane, tie ti se cuvine imparatia, ca fiind cel mai nobil dintre noi toti."

O prelucrare versificata "degustatorii" o pot afla in "Culegerea de proverburi" a lui Anton Pann. Povestea lui incepe asa: "Cand a fost odata pre pamant aleasa / Nobila Gutuie poamelor craiasa, ...".