Poveştile altor vremuri

Luna ianuarie reprezintă, în tradiţia populară românească, miezul iernii, atunci când pericolele stau la pândă. Dacă la 6 ia­nuarie, de Bobotează, se deschid cerurile, iar apele capătă puteri tămă­duitoare, la 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, timpul porneşte agale din loc, iar vechile tradiţii româneşti pomenesc că în această zi a fost plămădită lumea şi tot acum pruncii se află sub ocrotirea Sfântului care nu-i lasă să treacă nebotezaţi. De altfel, multe gospodării au la loc de cinste icoana Sfântului, considerat a fi protectorul gospodăriilor.

Boboteaza
La 7 ianuarie, în credinţa populară, pentru a fi feriţi de tot felul de boli şi alte nenorociri, oamenii ies afară, se udă cu zăpadă sau apă şi se feresc a lucra. În unele zone ale ţării, femeile pornesc la "iordănit", un ri­tual la care participă doar nevestele. Ele se adună seara laolaltă, în casa uneia dintre ele şi acolo aşază pe mese mâncare şi băutură din care se ospătează. În acelaşi timp, dansează şi cântă, bărbaţii nefiind poftiţi la petrecere. Dimineaţa când pleacă spre case, femeile cer câte un vas de vin, drept răscumpărare, de la bărbaţii care le ies în cale.

În alte zone, creştinii care merg la biserică la slujba de Sfântul Ioan au parte şi ei de "iordănit". Numai că, de această dată, ei sunt ridicaţi în braţe de trei ori la ieşirea din biserică şi stropiţi cu agheasmă. Drept răsplată, creştinii le dau feciorilor bani, vin sau colaci.

Tot în tradiţia populară ro­mânească, Boboteaza este şi o sărbătoare dedicată purificării naturii, şi mai ales a apelor, de forţele răului. Acum se colindă şi se prevesteşte cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede că în aceste zile, animalele vorbesc, capătând puteri neobişnuite.

Peste obiceiurile creştine ortodoxe de sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus şi multe practici păgane, cum ar fi afumarea grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau co­lindele însoţite de tot felul de strigături şi zgomote. Toate acestea au în general un rol de curăţare şi de îndepărtare a răului. Tradiţia ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie şi  grâu fiert şi să se bea vin roşu.

Ioan Botezătorul cel bun
În scrierile sale, Iosif spunea despre Ioan Botezătorul că "a fost un om bun care le cerea evreilor să practice abstinenţa, o viaţă ne­prihănită şi plină de pietate faţă de Dumnezeu. Apoi îi chema să se alăture lui în ritualul botezului în apă. Oamenii au venit în număr mare să-l urmeze. Regele Irod Antipa temându-se ca nu cumva Ioan să aibă o influenţă prea mare asupra norodului, l-a prins şi l-a trimis în închisoare la Macherus. Acolo a fost condamnat la moarte."

Ioan a fost, aşa cum arată Luca în legenda sa narativă, fiul lui Zaharia – un preot al regiunii Abia – şi al Elisabetei – descendentă a unui preot. El s-a născut atunci când cei doi erau în vârstă. Îngerul Gabriel l-a anunţat pe Zaharia despre naşterea fiului său, când preotul se afla în altar, oferind tămâie credincioşilor. Îngerul i-a spus că acest copil este închinat pe viaţă lui Dumnezeu, asupra sa pogorându-se Sfântul Duh pe când era încă în pântecele mamei sale. El urma să-i convingă pe evrei să calce pe calea Domnului. De asemenea, avea pu­terea lui Ilie de a-i face pe părinţi să-i educe pe copii în spiritul credinţei în Dumnezeu.
Zaharia nu a crezut de la început în vorbele îngerului şi astfel a fost lovit de muţenie, până când s-a născut pruncul, iar atunci el i-a zis nevestei sale că după spusele lui Gabriel numele copilului ar trebui să fie Ioan. Zaharia i-a mulţumit lui Dumnezeu pentru eliberarea poporului său de sub stăpânirea romană, prin ajutorul familiei lui David (punct de vedere mesianic contrar concepţiei Noului Testament) şi a proorocit că acest copil ar trebui numit "proorocul Celui Preaînalt", care le va arăta că mântuirea vine prin iertarea păcatelor.

Ioan a stat ascuns în deşert până în cel de-al 15-lea an al domniei lui Tiberiu. Atunci cuvântul Domnului a venit la el şi astfel a păşit mai departe, spunând cuvintele: "Pocăiţi-vă căci împărăţia Cerurilor este aproape, ziua judecăţii fiind aproape, iar cei ce au mâncare şi fructe să le împartă cu cei ce n-au". Colectorilor de taxe le spunea să nu perceapă mai mult decât era legal, iar soldaţilor să nu fie violenţi şi să se mulţumească cu salariul pe care îl aveau. Când a fost întrebat dacă este el Mesia, a spus că prin botezul cu apa care purifică, el îi pregăteşte pe oameni pentru venirea lui Mesia.
Printre cei mulţi care au venit la Râul Iordan pentru a primi botezul lui Ioan, a fost şi Iisus din Nazaret care prin influenţa sa a cristalizat ideea de creştinism, dând un sens nou vieţii lui Ioan care, din acea clipă, a ştiut că Iisus este Mesia cel aşteptat.

Dezlegare la peşte
Se pare că numeroasele critici la adresa lui Irod Antipa din cauza căsătoriei acestuia cu Herodia, fosta soţie a fratelui său vitreg Filip, au atras după sine întemniţarea Sf. Ioan Botezătorul. La o petrecere Salomeea, fiica Herodiei, a dansat lasciv în faţa lui Antipa, cerându-i acestuia capul Sfântului, în schimbul promisiunii că-i va deveni amantă. Ioan a fost decapitat în aceeaşi seară, capul acestuia fiindu-i adus Salomeei pe o tavă.
În tradiţia populară la 7 ianua­rie este dezlegare la peşte. Vă pro­punem, spre încercare, o reţetă de crap cu legume.

Crap la cuptor cu legume
● Ingrediente: un crap mare, 700 g roşii mai mici, doi morcovi, două cepe roşii, o ceapă albă, o ţelină mică, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, o lingură cu boia dulce, o căpăţână de usturoi mică, 200 ml ulei de floarea-soarelui, 300 ml vin alb, sare, piper.
● Preparare: Roşiile se spală, se curăţă de pieliţă, se lasă întregi şi se pun într-un bol.  Cepele şi usturoiul se curăţă de foi, se spală şi se taie felii subţiri. Morcovii şi ţelina se curăţă de coajă, se spală şi se taie rondele. Crapul se curăţă, se evicerează, se spală şi se taie bucăţi. Se presară cu boiaua dulce, sare şi piper după gust apoi se pune într-o tavă adâncă împreună cu legumele. Se stropesc cu uleiul de floarea-soarelui, se condimentează, se presră cu mărar şi pătrunjel tocat. Se toarnă două căni cu apă, se introduce tava  în cuptorul încins şi se coc la foc mediu  30-40 de minute. Se scot în farfurii, se presară cu verdeaţă tocată şi se servesc imediat.
(Reţetă redactată de Alina Ramona Anghel)