x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Prima zi a lui Făurar

Prima zi a lui Făurar

de Simona Chiriac    |    30 Ian 2008   •   00:00

În calendarul popular, ziua de 1 fe­bruarie este un punct de hotar, reprezentând prima zi a noului an agricol şi pastoral. Acesta este motivul pentru care, nu de puţine ori, se crede că taman acum “se întâlneşte iarna cu primăvara şi îşi dau bineţe”.

În calendarul popular, ziua de 1 fe­bruarie este un punct de hotar, reprezentând prima zi a noului an agricol şi pastoral. Acesta este motivul pentru care, nu de puţine ori, se crede că taman acum “se întâlneşte iarna cu primăvara şi îşi dau bineţe”. Aşa cum este şi firesc, această zi are implicaţii foarte mari asupra gospodarilor. Ritualurile şi interdicţiile au rolul de a proteja terenurile şi animalele de pericolele ce se pot abate în această perioadă de tranziţie.

Sfântul Trifon, prima divinitate celebrată în noul an agricol, este protectorul insectelor şi, în general, al tuturor gângăniilor care încep să iasă din pământ la apropierea primăverii. Se pare că această “putere” este răsplata pe care a primit-o de la Fecioara Maria pentru că i-a apărat de câini pe ea şi pe pruncul Iisus în drumul lor spre biserică. Sfântul Trifon le porunceşte lăcustelor şi viermilor să atace culturile celor care nu-i respectă ziua sau nu sunt buni gospodari.
 

Ritualuri magice

În unele zone, oamenii merg la bi­serică şi iau apă sfinţită şi cu ea stropesc copacii din livezi, dar şi câmpurile pentru a fi protejaţi de dăunători. Cu atât mai important este acest ritual cu cât credinţele popu­lare spun că la 1 februarie începe să iasă colţul grâului de pe câmpurile mai “întârziate”. Podgorenii participă an de an la “Gurbanul viilor”. Îndeplinirea acestui ritual încărcat de semnificaţii poate face ca în toamnă pivniţele să fie pline de butoaie cu vin bun. Pentru aceasta, ei merg în vie, se încing cu crenguţe de viţă şi apoi dezgroapă sticla cu vin ce fusese îngropată în vie cu o toamnă înainte. La lăsarea se­rii, în jurul unui foc, podgorenii se os­pă­tau şi petreceau după pofta inimii. La sfârşitul petrecerii, oamenii luau făclii aprinse şi plecau spre casă, unde petreceau în continuare alături de familie.

Femeile pornesc să împartă prin sat mămăligă, ceapă şi sare. Alteori plămădesc o turtă din făină de mălai pe care o frâng lângă muşuroiul ­fur­nicilor, ca să aibă parte de mân­care şi să nu se sature din recoltele oamenilor.


 

Păstrăvi cu mămăligă

Ingrediente: doi păstrăvi, o ceapă, un ardei gras roşu, două roşii, ulei, sare, piper, trei căţei de usturoi, pătrunjel, mărar, o lămâie, mămăligă.

Preparare: Păstrăvii se curăţă, se eviscerează şi se spală. Într-o tavă se toarnă ulei şi se adaugă ceapa tocată, ardeiul tăiat rondele, apoi roşiile descojite şi tăiate cubuleţe. Se aşază păstrăvii, apoi se pun sarea, piperul, usturoiul pisat şi verdeaţa tocată. Se lasă păstrăvii în cuptor până când sunt gata, apoi se ornea­ză cu felii de lămâie. Se servesc alături de mămăligă pregătită cu lapte sărat.

×
Subiecte în articol: calendar gastronomic