Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În calendarul popular, ziua de 1 februarie este un punct de hotar, reprezentând prima zi a noului an agricol şi pastoral. Acesta este motivul pentru care, nu de puţine ori, se crede că taman acum “se întâlneşte iarna cu primăvara şi îşi dau bineţe”.
În calendarul popular, ziua de 1 februarie este un punct de hotar, reprezentând prima zi a noului an agricol şi pastoral. Acesta este motivul pentru care, nu de puţine ori, se crede că taman acum “se întâlneşte iarna cu primăvara şi îşi dau bineţe”. Aşa cum este şi firesc, această zi are implicaţii foarte mari asupra gospodarilor. Ritualurile şi interdicţiile au rolul de a proteja terenurile şi animalele de pericolele ce se pot abate în această perioadă de tranziţie.
Sfântul Trifon, prima divinitate celebrată în noul an
agricol, este protectorul insectelor şi, în general, al tuturor gângăniilor
care încep să iasă din pământ la apropierea primăverii. Se pare că această “putere”
este răsplata pe care a primit-o de la Fecioara Maria pentru că i-a apărat de câini
pe ea şi pe pruncul Iisus în drumul lor spre biserică. Sfântul Trifon le
porunceşte lăcustelor şi viermilor să atace culturile celor care nu-i respectă
ziua sau nu sunt buni gospodari.
Ritualuri magice
În unele zone, oamenii merg la biserică şi iau apă sfinţită şi cu ea stropesc copacii din livezi, dar şi câmpurile pentru a fi protejaţi de dăunători. Cu atât mai important este acest ritual cu cât credinţele populare spun că la 1 februarie începe să iasă colţul grâului de pe câmpurile mai “întârziate”. Podgorenii participă an de an la “Gurbanul viilor”. Îndeplinirea acestui ritual încărcat de semnificaţii poate face ca în toamnă pivniţele să fie pline de butoaie cu vin bun. Pentru aceasta, ei merg în vie, se încing cu crenguţe de viţă şi apoi dezgroapă sticla cu vin ce fusese îngropată în vie cu o toamnă înainte. La lăsarea serii, în jurul unui foc, podgorenii se ospătau şi petreceau după pofta inimii. La sfârşitul petrecerii, oamenii luau făclii aprinse şi plecau spre casă, unde petreceau în continuare alături de familie.
Femeile pornesc să împartă prin sat mămăligă, ceapă şi sare. Alteori plămădesc o turtă din făină de mălai pe care o frâng lângă muşuroiul furnicilor, ca să aibă parte de mâncare şi să nu se sature din recoltele oamenilor.
Păstrăvi cu mămăligă
Ingrediente: doi păstrăvi, o ceapă, un ardei gras roşu, două roşii, ulei, sare, piper, trei căţei de usturoi, pătrunjel, mărar, o lămâie, mămăligă.
Citește pe Antena3.ro
Preparare: Păstrăvii se curăţă, se eviscerează şi se spală. Într-o tavă se toarnă ulei şi se adaugă ceapa tocată, ardeiul tăiat rondele, apoi roşiile descojite şi tăiate cubuleţe. Se aşază păstrăvii, apoi se pun sarea, piperul, usturoiul pisat şi verdeaţa tocată. Se lasă păstrăvii în cuptor până când sunt gata, apoi se ornează cu felii de lămâie. Se servesc alături de mămăligă pregătită cu lapte sărat.
