Recolte tomnatice

În calendarul bisericesc, septembrie este prima lună din an, iar pomenirea Sfîntului Simeon Stîlpnicul marchează chiar prima zi din an. Şi nu întîmplător, căci acesta este, prin credinţa lui, unul dintre stîlpii pămîntului. În acelaşi timp însă, luna începuturilor este şi timpul în care, raportîndu-ne la calendarul agricol, gospodarii măsoară munca de un an întreg.

În calendarul bisericesc, septembrie este prima lună din an, iar pomenirea Sfîntului Simeon Stîlpnicul marchează chiar prima zi din an. Şi nu întîmplător, căci acesta este, prin credinţa lui, unul dintre stîlpii pămîntului. În acelaşi timp însă, luna începuturilor este şi timpul în care, raportîndu-ne la calendarul agricol, gospodarii măsoară munca de un an întreg.

La cules...

Se începe culesul fructelor şi legumelor, multe dintre ele urmînd a fi păstrate peste iarnă în pivniţe. Dar şi aceasta cere o mare îndemînare. Întotdeauna ele sînt sortate în funcţie de mărime şi culoare, că să atragă muşteriii, se aşază apoi la soare, ca să se zvînte şi să nu prindă mucegai. Pivniţele şi cămările se vor umple apoi, pe rînd, cu alte “mîncăruri de soi” aşezate în putini, ghioburi sau bărbînţe, aşa cum se numesc, pe limba gospodarilor din Transilvania, Maramureş sau Moldova, vasele încăpătoare din lemn.

La semănat...

Culesul strugurilor, din care se face vinul de nuntă şi de petrecere, începe la mijlocul lunii, la 14 septembrie, atunci cînd este Ziua Crucii. Din această perspectivă, luna septembrie se mai numeşte, popular, şi vinimeriu, viniceriu sau viniţel. Pînă la mijlocul lui septembrie însă, ar trebui terminate toate însămînţările, fie că sînt în grădini, în livezi sau pe cîmpuri. Pe lîngă gospodării se pot semăna morcovi, spanac, varză, dar şi salată de iarnă. Cu cît mai multe, cu atît mai bine. Vorba gospodarului priceput: “Nu fii zgîrcit la semănat, că te vei căi la secerat!”

Luna septembrie sau răpciune poate fi divizată în patru mari intervale, în funcţie de evenimentele şi tradiţiile populare care le caracterizează. Prima dintre ele are ca punct central ziua în care se sărbătoreşte Sîntămăria Mică, moment clar de intrare deplină în toamnă, marcat de plecarea rîndunelelor. Urmează întregul ansamblu de ritualuri şi obiceiuri viticole ce încep la 14 septembrie, pentru ca mai apoi, în al treilea interval, să se manifeste interdicţiile, de a căror respectare depind viitoarele recolte. În ultimele zile de septembrie, grupate sub denumirea de Vara lui Mioi, are loc Nunta oilor sau Năpustitul berbecilor.

Gogoşi cu gem

Ingrediente: un kg făină, 100 g zahăr tos, două ouă, un cubuleţ de drojdie, un plic cu zahăr vanilinat, coajă rasă de lămîie, esenţă de rom, sare, ulei, gem de mere, miez de nucă, zahăr pudră.

Preparare: Mai întîi se pregăteşte maiaua din drojdie dizolvată într-un pahar cu apă călduţă, în care s-au adăugat puţin zahăr şi făină. Se lasă să crească cîteva minute, într-un loc cald, apoi se toarnă maiaua peste restul de făină. Se adaugă zahărul tos, ouăle, sarea, esenţa de rom, coaja rasă de lămîie şi zahărul vanilinat. Se frămîntă aluatul, adăugîndu-se cîtă apă este nevoie. Se lasă să crească într-un loc cald, apoi se întinde o foaie de aluat. Se taie dreptunghiuri, se pune la mijloc umplutura din gem amestecat cu miezuri de nucă sfărîmate, se împătureşte şi se crestează. Se prăjesc în baie de ulei şi se presară zahăr pudră.