Regina fructelor de mai

Doar cine nu a mîncat căpşune nu iubeşte aceste fructe dulci şi parfumate. Asociate cu frişcă sau şampanie, căpşunele capătă deja o altă aromă… cea a iubirii. Dar cu orice le-ai asocia, acestea sînt savurate în egală măsură de copii, părinţi şi bunici. Inspiraţi, belgienii din localitatea Wepion au înfiinţat chiar un muzeu al căpşunelor…

Doar cine nu a mîncat căpşune nu iubeşte aceste fructe dulci şi parfumate. Asociate cu frişcă sau şampanie, căpşunele capătă deja o altă aromă… cea a iubirii. Dar cu orice le-ai asocia, acestea sînt savurate în egală măsură de copii, părinţi şi bunici. Inspiraţi, belgienii din localitatea Wepion au înfiinţat chiar un muzeu al căpşunelor…

Cît despre noi, românii, avem căpşune în supermarket cam şase luni pe an. Cele mai bune sînt însă căpşunele de grădină, care apar pe piaţă în mai şi iunie, numărîndu-se aşadar printre cele dintîi fructe care ajung la maturitate în cursul anului. Dulci şi zemoase, căpşunele pot fi consumate crude sau transformate de o mînă dibace în delicioase prăjituri. Mai mult, căpşunele pot fi congelate timp de cîteva luni (maximum patru) şi apoi dezgheţate şi folosite.

Ceea ce cunoaştem noi ca fiind căpşune sînt de fapt soiuri de fragi cu fructul mare, proveniţi de la fragii americani. Cele mai bune căpşune sînt cele proaspete, consumate chiar în ziua în care au fost culese. Dacă le cumpăraţi din piaţă, aveţi grijă să fie întregi. Alegeţi-le pe acelea de culoare roşie-aprinsă şi cu frunzuliţe verzi. Este preferabil să le consumaţi cît mai repede. Dacă totuşi nu se poate, le puteţi păstra la rece, într-un vas acoperit. Atenţie! Căpşunele se spală doar atunci cînd sînt consumate, şi nu mai devreme. Cine vrea să le păstreze la congelator ar face bine ca înainte să le presare cu puţin zahăr pudră, ca să nu se veştejească la decongelare. Pentru a-şi recăpăta parfumul, cu cîteva minute înainte de a fi consumate, căpşunele trebuie stropite cu puţină zeamă de lămîie.

Cît despre proprietăţile curative ale căpşunelor, se ştie deja că fructele sînt bogate în vitamina C şi tocmai de aceea sînt recomandate în anemii, ca şi pentru prevenirea insomniilor.

Clătite cu căpşune

Ingrediente: două albuşuri, o lingură de ulei, o cană de lapte, o cană de făină, o cană de făină de hrişcă, o cană de apă minerală, trei căni de căpşune, praf de copt, o lingură de zahăr.

Preparare: Albuşurile se bat spumă, apoi se adaugă uleiul şi laptele şi se mai bat încă 15 minute. Separat se amestecă făina albă cu cea de hrişcă, cu praful de copt şi zahărul. Peste această compoziţie se toarnă albuşurile şi apa minerală şi se amestecă bine, bine. Cu ajutorul unui polonic mai mic se toarnă compoziţia în tigaie, pregătindu-se, pe rînd, toate clătitele. Cînd sînt gata, clătitele se umplu cu căpşune proaspete, mărunţite bine.

Budincă de orez cu căpşune

Ingrediente: o cană şi jumătate de orez, 1,5 l lapte, o jumătate de cană de zahăr, 500 g frişcă, 4 pacheţele zahăr vanilinat, 30 căpşune.

Preparare: Orezul se fierbe în lapte, împreună cu zahărul simplu şi cu cel vanilinat. Cînd este gata, se lasă la răcit. Ulterior se aşază pe un platou un strat de orez, unul de frişcă, unul de căpşune şi tot aşa pînă se termină ingredientele. Se acoperă cu frişcă şi se decorează cu căpşune. Se ţine la frigider pentru cel puţin o oră, înainte de servire.   

Tartă de căpşune

Ingrediente: aluatul: 200 g făină,
140 g unt, 100 g zahăr, două gălbenuşuri; crema: 500 ml lapte, 140 g zahăr, 4 gălbenuşuri, 50 g făină, un baton vanilie, 400 g căpşune.

Preparare: Pentru aluat se freacă untul bucăţele cu făina şi se adaugă zahărul şi gălbenuşurile. Se frămîntă din acestea un aluat fraged, care se ţine la frigider trei ore. Cînd se scoate, se întinde foaia şi se pune în tavă. Peste foaia de aluat se aşază o folie de aluminiu pe care se pun boabe de fasole uscată, apoi se dă la cuptor, pentru a se coace "în orb". Pentru cremă se freacă spumă gălbenuşurile cu zahărul. Treptat se adaugă făina, apoi se toarnă laptele fiert cu batonul de vanilie. Vasul în care se află crema se pune la baie de abur şi se amestecă pînă se îngroaşă, apoi se dă de pe foc şi se bate bine cu telul pînă se răceşte. Tarta coaptă şi răcită se umple (după ce au fost scoase boabele de fasole şi folia de aluminiu) cu cremă şi se ornează cu căpşune.

Salată de căpşune

Ingrediente: 500 g căpşune, 100 g stafide, 15 frunze de mentă, o lingură de zahăr pudră, 3 linguri de rom, o lămîie.

Preparare: Stafidele se pun într-un bol, împreună cu romul şi cinci frunze de mentă, care în prealabil au fost mărunţite. Se lasă la macerat de pe o zi pe alta. A doua zi, căpşunele, spălate bine, se taie longitudinal şi se pun în bol, peste stafide. Se adaugă zahărul, lămîia feliată şi restul frunzelor de mentă, la fel, tăiate mărunt. Se amestecă bine şi apoi se dă la frigider pentru cîteva ore.

Tort cu căpşune

Ingrediente: blatul: 6 linguri de făină, 6 ouă, 6 linguri de zahăr şi coajă rasă de portocale; umplutura: 600 g frişcă, două portocale, două mandarine, 400 g căpşune, două pliculeţe cu zahăr vanilinat; siropul: 100 g zahăr, 50 ml apă, o esenţă de rom.

Preparare: Pentru a obţine un blat pufos se freacă ouăle cu zahărul pînă devin spumă. Se adaugă coaja de portocale şi făina. Se amestecă, se toarnă în tava unsă şi tapetată cu făină şi se bagă la cuptor. Cînd este gata, se lasă la răcit. Căpşunele se pun la macerat cu 100 g zahăr, 50 ml apă şi două linguri de rom. Se lasă cel puţin o oră, apoi se scurge siropul, iar căpşunele se amestecă bine cu frişca şi zahărul vanilinat. Blatul se taie în două. Se însiropează prima foaie şi se umple cu crema de căpşune. Se aşază deasupra cea de-a doua foaie şi se însiropează. Se îmbracă tortul cu restul de frişcă şi se ornează cu portocale, mandarine şi căpşune.