Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atunci când îşi intitula cartea "Dictatura gastronomică", Bacalbaşa se gândise la dominaţia bucatelor asupra simţurilor noastre. Cu toate acestea, intuind parcă ceva, se strecoară în carte şi câteva reţete dedicate unor personaje pe care istoria Europei avea să le lege şi altfel de cuvântul "dictatură". Unul dintre ei este Regele Carol al II-lea, cel care instaura în România dictatura regală.
Un altul este Benito Mussolini (1883-1945), din 1921, şef al partidului fascist italian. I se spunea "Il Duce". În 1934-1935, era încă popular în Italia, în ciuda pornirilor sale dictatoriale. Iar Bacalbaşa, fără a prevedea ce va urma, îi dedică o reţetă - Supa Musssolini -, mărturisind: "Am botezat-o astfel fiindcă este o supă italiană". "Într-o cratiţă pune unt şi rumeneşte
200 g de costiţă afumată tăiată mărunt, alături pui şi puţină ceapă tăiată mărunt şi un beţişor de praz alb; peste câteva minute adaugă doi căţei de usturoi striviţi şi două pătlăgele roşii, fără seminţe şi pieliţă şi strivite. Să fiarbă 10 minute, apoi adaugă puţin morcov sau două carote, doi napi, un dovlecel curăţat şi tăiat mărunt, un pumn de fasole albă care a fost muiată din ajun. Pune sare, puţin piper şi lasă să fiarbă.
Umple cu doi sau trei litri de apă, după numărul comesenilor. Apa turnată să fie deja în clocot. Mai pune sare şi piper dacă trebuie. După o jumătate de oră de fierbere, pune în supă două linguri mari de mazăre boabe, ca şi 50 g de orez carolin sau găluşte oarecare. Când fierberea supei ajunge către sfârşit, pisează la piuliţă slănină rasă, un căţel de usturoi şi puţin praf de cimbru, toate împreună. Aruncă în supă şi lasă să mai fiarbă 4-5 minute. Alături, brânză rasă."
Afumături home made
Muşchiuleţ de porc afumat, slănină afumată, jambon afumat, fleică afumată, rasol afumat... Dar şi peşte afumat sau pui afumat. Practic, tot ce creşte cu multă dragoste gospodarul nostru în ograda lui poate fi transformat într-o minunăţie culinară, cu gust sărat-picant şi de fum, care să te atragă în zilele geroase şi să-ţi facă mai nostalgice iernile.
Când scriu "nostalgice" mă gândesc la întrebarea aceea tradusă atât de frumos din limba lui Dumas: "Unde sunt zăpezile de-anţărţ?", iernile în care mirosul curat de omăt se amesteca atât de provocator cu cel al afumătorilor unde bunicii pregăteau muşchiuleţul, slănina, jambonul, fleica, rasolul... Unde sunt afumăturile home made de-anţărţ?
