Sub brad, la Cotroceni

"Cotroceniul insumeaza peste 400 de ani de istorie" - incepe sa ne povesteasca doamna Ana Rus, specialist la Muzeul National Cotroceni, un spatiu muzeal exceptional si… foarte greu de vizitat. Ne aflam chiar in sufrageria cea mare, unde "piesa de rezistenta" este celebra "masa Arthur", cu cele 24 de scaune sculptate dupa indicatiile Reginei Maria. "Tot ce e romanesc la Cotroceni este contributia mea", obisnuia sa spuna Regina, ei datorandu-i-se o serie de modificari in structura sau decorarea palatului. La masa aceasta rotunda, care aminteste de legenda Regelui Arthur si a cavalerilor sai, vor fi stat, probabil nu de putine ori, membrii familiei regale, la ceas de sarbatoare. La un Craciun de inceput de veac…

Am ajuns la Cotroceni cu gandul de a scrie despre mesele regale din seara de Ajun (cateva retete se afla in fondul I.V. Starcea de la Directia Arhivelor Nationale, Istorice si Culturale), iar doamna Rus a venit la intalnirea cu noi insotita de o colega, dna Stefania Ciubotaru, care lucreaza la un doctorat avand ca tema viata cotidiana la Curtea Regala a Romaniei. Si fiindca ne intereseaza indeosebi Craciunul, inainte de orice suntem invitati sa privim o fotografie din arhiva muzeului, care reprezinta intreaga familie regala, sub bradul de Craciun, la Cotroceni.

Lasam povestea Craciunului deoparte, pentru a vizita Palatul. Nici nu ne putem imagina cum, in secolul al XVII-lea, ansamblul de cladiri se afla nu in Bucuresti, ci la… 30 de minute distanta de acesta, in Codrii Vlasiei. Un teritoriu pe care Serban Cantacuzino si-l disputa cu domnitorul Ghica si pe care se ridica mai intai o manastire cu o arhitectura deosebita. "Cotroceniul de astazi, ne spune doamna Ana Rus, e construit pe fundatiile din secolul al XVII-lea, care se pastreaza integral. Chiliile, sala de mese, cuhnia au o arhitectura specifica Tarii Romanesti, relevata si de modul de boltire, de caramida munteneasca, de imbinarea peretilor."

Sufrageria regala de la Palatul Cotroceni, cu masa Arthur si cele 24 de scaune, creatie a Reginei Maria

MUZEUL. Un spatiu generos, coplesit de istorie si de arta. "Regina Maria si-ar fi dorit sa faca aici un astfel de muzeu". Holul de onoare este conceput de arhitectul Gottereau si este in stilul holului Operei din Paris. La nivelul unu erau apartamentele. Intram in sufrageria germana, care este in stilul neorenasterii germane, dupa gustul lui Carol I. Urmeaza un salon de vanatoare, apoi "salonul florilor", numit astazi asa din pricina stucaturilor florale si a decoratiunilor mobilierului, realizate dupa ideile Reginei Maria. Biblioteca Regelui Ferdinand este autentica. Cartile au fost recuperate din Fondul Casei Regale (donate de Vasile Candea). Salonul Cerchez cuprinde elemente neoromanesti, iar sufrageria regala (despre care am relatat la inceput) combina stilul celtic cu cel bizantin si art-nouveau. La etajul doi se afla: salonul Bidermayer, salonul de lucru al lui Carol I, sufrageria germana si dormitorul lui Carol I si al Elisabetei, biroul de lucru al Reginei. Intram in Salonul Oriental, unde se lua ceaiul si unde se afla "scoala de domnite", cu atelier de pictura. Salonul Francez se continua cu dormitorul Regelui Ferdinand, dressing-ul si dormitorul Reginei Maria, Salonul Norvegian si budoarul Mariei. Salonul Isabelle era rezervat copiilor si era continuat de doua incaperi pentru oaspeti. Toate sunt spatii reconstruite de familia regala. S-au pastrat din perioada medievala pivnitele, unele incaperi adapostind si astazi vinuri de colectie, altele fiind transformate in sali de expozitie. Incheiem turul ravasiti, dar si pregatiti pentru a afla cat mai multe despre… Craciunul la Palatul Cotroceni.

RITUAL. La romani, Pastele si Craciunul se serbeaza in familie. Impreuna obisnuiau sa intampine Sarbatorile si membrii familiei regale. Despre perioada lui Carol I, ne spune dna Stefania Ciubotaru, exista referinte la Eugen Buchman, seful Cancelariei Palatului Cotroceni, care noteaza in memoriile sale: "Cu doua saptamani inainte incepeau pregatirile de tot felul. Gradinarul de la Castelul Peles trimitea un brad inalt si frumos, pe alese; Beghenau, inspectorul silvic de pe domeniul de vanatoare al principelui, trimitea vanat; Brüning, administratorul mosiei principelui, trimitea vasc, din ordinul principesei care tinea la traditia englezeasca de a impodobi de Craciun camerele cu vasc. De la Nürnberg, din Germania, se aduceau podoabele pentru pom. Erau cele mai frumoase pe care le-am vazut vreodata. (…) Intendentul pregatea listele de cadouri. Fiecare om de la Curte, incepand de la cel mai mic si pana la cel mai inalt demnitar, primea un cadou la pomul de Craciun. Principii vizitau cu cateva zile inainte pravaliile de pe Calea Victoriei pentru a cumpara cadouri. (…) Cand bradul sosit din Sinaia era asezat in marea sala de bal, principesa invita cateva domnisoare din societate la masa de seara si, dupa masa, ajuta toata lumea la impodobirea imensului pom, care ajungea pana in tavan. In ajunul Craciunului, la ora 6 seara, toata lumea invitata trebuia sa fie in sala. Veneau Regele Carol I si Regina Elisabeta cu cateva persoane din anturaj, intra apoi toata omenirea Curtii de la Cotroceni (…). Aproape de brad era o masa lunga, pe care erau asezate darurile. (…). Dupa impartirea cadourilor, personalul se retragea si ramanea numai familia regala cu demnitarii Curtii invitati, care se asezau la masa. La orele 10:30 cel mult 11, festivitatea era ispravita".

MEMORII. Zoe Camarasescu, fiica uneia dintre doamnele de onoare ale Reginei Elisabeta, povesteste cum la data de 23 decembrie copiii invitati impodobeau bradul, dupa care li se servea o prajitura numita "baumkuchen", un fel de turta dulce, special adusa din Germania. Din memoriile lui G.T. Kirileanu, bibliotecarul Regelui Ferdinand, aflam ca dupa Carol I, initiatorul Craciunului la Cotroceni, obiceiul a continuat. In Ajunul Craciunului din 1914, Regina Elisabeta a oferit fiecarui membru al familiei regale cate un dar care sa le aminteasca de raposatul rege, pastrandu-i astfel memoria printre cei prezenti.

Stim ca bucatarii Reginei Maria de la Palatul Cotroceni erau de origine germana si au venit in Bucuresti la inceputul secolului XX, ramanand aici timp de mai bine de 30 de ani, pana la moartea reginei, in 1938. In Ajunul Craciunului se serveau la dejun mancaruri usoare (peste, pasare, jeleu de mandarine), iar daca aveau invitati din randul familiilor romanesti, obligatoriu mancaruri de post traditionale. La dineu, pe langa supa, spanac cu smantana (aproape nelipsit) si Plum-Pudding (budinca cu prune, traditionala la masa englezeasca de Craciun), se servea un platou cu carne rece, alaturi de sos Cumberland si salate.

"Ma bucur ca Mignon (Maria, cel de-al treilea copil al Regelui Ferdinand si al Reginei Maria - n.n.) a fost de Craciun langa familia unita sub brad. Sunt de asemenea incantat ca ai facut reuniunea la Cotroceni, pentru ca acolo este casa familiei" - Dintr-o scrisoare trimisa Reginei Maria, de la Paris, la 16 ianuarie 1929, de Carol al II-lea, aflat in exil si devenit cetateanul Carol Caraiman

"Dupa-amiaza, ceai mare in camera copiilor, cu Carol si Sitta si miss Fifield. (…) Boyle trimisese pesmeciori crocanti, care le-au placut copiilor. A fost o masa mare si dupa aceea copiii au dat o reprezentatie incantatoare si complet improvizata cu tablouri din «Visatorul de vise»" - Regina Maria

JURNAL DE CRACIUN

Cele mai multe referinte la obiceiurile de Craciun le intalnim in memoriile Reginei Maria (volumele de "Insemnari zilnice", republicate recent de Editura Albastros). Rasfoindu-i paginile, putem spune ca descoperim aici un adevarat "jurnal de Craciun", din care aflam cine a participat la slujba de Craciun de la Biserica Anglicana, cine a fost prezent la ceaiurile organizate de Principesa Ileana, in camera copiilor, unde printre oaspeti se aflau "Nando" (Regele Ferdinand), Ioana Perticari (fiica generalului Perticari si prietena principesei) sau Kira, fiica lui Ducky, sora reginei.

ANUL 1922

"Duminica, 24 decembrie 1922, Cotroceni. Majoritatea diminetii am fost ocupata aranjand tot felul de surprize de Craciun, sortandu-mi diferitele daruri, incercand sa nu uit pe nimeni din cei carora trebuie sa le ofer cate ceva. La dejun, familia Starcea. La 3:30, concert religios la catedrala catolica. I-am luat cu mine pe Nando si pe Ileana, dar a fost absolut plictisitor. Cina cu Ileana in camera copiilor, cu Maiestatea Sa, Nicky si cu miss Fifield ca musafiri, intrucat este ajunul Craciunului" Maria, Regina Romaniei, "Insemnari zilnice" (1 ianuarie - 31 decembrie 1922), vol. IV, Editura Albatros, 2005

RETETE GEMENE

Consomme Celestine - Supa Celestine Pentru aceasta reteta ne-am inspirat din tratatul lui H. Pellaprat: Preparati doua sau trei clatite obisnuite, fara zahar, apoi taiati-le sub forma unor mici rondele cu diametrul de cinci centimetri. Puneti aceste bucati de clatita ca o garnitura pentru o zeama pregatita din timp din putina carne de pasare fiarta (cel mai bine din zeama unei gaini batrane). Guichard si Waygart, in "Calauza bucatariei franceze", esentializeaza Supa Celestine ca fiind: "Bulion limpede cu clatite julien taiate in el". "Bulion" venind, evident, de la cuvantul francez "buillon", care inseamna "fiertura, bulion, supa". Ox-tail soup - Supa Ox-tail Este o supa preparata din coada de vita. Reteta o gasim in "La cuisine de tous les jours" de H. Pellaprat. Se ia un kilogram de coada de vaca, se taie in bucati de 5 cm latime, se curata, se pune in apa fierbinte timp de trei minute, dupa care se scoate si se lasa sa se raceasca. In putin seu de vita se rumenesc bucatile de carne alaturi de cateva rondele de ceapa si de morcov. Se adauga in ploaie doua linguri de faina de grau si se lasa sa se rumeneasca, apoi se subtiaza cu trei litri de apa fierbinte sau de supa. Se lasa sa fiarba la foc mic patru ore, se scot bucatile de carne, apoi se paseaza aceasta supa, care trebuie sa iasa groasa si gelatinoasa. Pe de alta parte, se infuzeaza in 200 ml de vin de Madera un saculet cu ierburi uscate care contine: maghiran, rozmarin, salvie si busuioc. Se trece aceasta infuzie aromata in supa. Carnea se scoate de pe oase si se pun cateva bucati in fiecare farfurie de supa, impreuna cu un amestec de legume fierte separat: morcov, napi, mazare, radacina de patrunjel.