Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Timp de trei zile, Parcul Cişmigiu a fost locul de petrecere pentru locuitorii Capitalei: muzică autentică, instrumentişti de excepţie, jocuri populare, tărg de meşteşugari şi măncăruri tradiţionale romăneşti.
Timp de trei zile, Parcul Cişmigiu a fost locul de petrecere pentru locuitorii Capitalei: muzică autentică, instrumentişti de excepţie, jocuri populare, tărg de meşteşugari şi măncăruri tradiţionale romăneşti.
Parcul Cişmigiu... La intrarea principală, o poartă de lemn, frumos sculptată; pe partea dreaptă, o scenă, unde Grupul din Bicaz-Chei te face să nu stai pe loc cănd işi incep viorile căntarea, acompaniate de sunetul viguros al dobei. Aleea Scriitorilor şi Aleea Centrală - plină de meşteşugari din Teleorman, Vălcea, Bistriţa, Maramureş, Vrancea, unde poţi să admiri ceramica de Horezu, Corund sau Vlădeşti, broderii, ţesături şi costume din Salva, Botiza, Chioar şi Vălcea. Şi bineinţeles, aproape de Podul Nucului, un miros imbietor de ciolan cu fasole ce te face să te opreşti aici un pic mai mult. Trei cazane imense, aşezate pe nişte cărămizi, in care clocoteşte "voios" apa. Intr-o parte, un tănăr bucătar perpeleşte la foc ciolanele, după care le pune la fiert in cazane. La grătar sfărăie nişte cărnăciori ardeleneşti. Claudia Vărlan, directorul Festivalului Naţional de Folclor, Muzici şi Tradiţii in Cişmigiu, ne-a declarat: "Este important să ne cunoaştem tradiţiile, să ştim cine suntem şi de unde venim. Nu ne-am propus să aducem satul la oraş, ci să arătăm orăşenilor care le sunt obărşiile. Festivalul are trei secţiuni: secţiunea muzică, ce se desfăşoară pe cele trei scene; o secţiune a meşteşugarilor - intre Aleea Scriitorilor şi Aleea Centrală, şi o secţiune de gastronomie cu măncăruri tradiţionale romăneşti, in fiecare zi alte bucate".
Citește pe Antena3.ro
Odinioară
Se spune că nimic nu este intămplător. Aşa o fi. Exact acum 93 de ani, intre 21-23 iunie 1914, Societatea Scriitorilor Romăni organiza, in Parcul Cişmigiu, serbări, comemorănd 25 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu. Manifestarea era patronată de primarul Capitalei, Emil Petrescu.
Timp de trei zile, bucureştenii, dar şi oaspeţii Capitalei, participau la diverse reprezentări teatrale, dansuri naţionale sau serenade ad-hoc. Exista, de asemenea, o expoziţie permanentă de olărie artistică, de ţesături, cusături şi scoarţe romăneşti.
