Un regal al vinurilor spumante

Crama din Azuga a fost gazda Campionatului Internaţional de Gătit în Aer Liber. Cu această ocazie am aflat povestea pivniţelor. Acum o spunem mai departe…

Crama din Azuga a fost gazda Campionatului Internaţional de Gătit în Aer Liber. Cu această ocazie am aflat povestea pivniţelor. Acum o spunem mai departe…

Înfiinţată în anul 1892 de un german pe nume Rhein, crama din Azuga a funcţionat iniţial ca depozit de vinuri şi purta denumirea de “Pivniţele Rhein Azuga”. Aici vinurile se îmbuteliau, pentru ca apoi să fie păstrate pentru maturare. Ulterior, în anul 1903, crama se transformă în firmă producătoare de şampanie. Şi ce şampanie! Spaţiul era încă din acea vreme propice pentru producerea spumantului prin metoda tradiţională “Champenoise”. Întrucât clădirea este construită la suprafaţă din cărămidă şi piatră de munte, plafonul sălilor are forma cupolei, fiind realizat tot din cărămidă. Pe această cupolă s-a dezvoltat un mucegai negru, care absoarbe umiditatea din aer şi creează un microclimat constant, ideal pentru învechirea vinului fermentat în sticlă.

Tranziţie

În vechime, vinurile produse la Azuga erau transportate în oraşele învecinate cu vehicule cu platformă trase de cai. Ca să nu se spargă, sticlele erau ambalate în lăzi de lemn, cu talaj între ele. În perioada interbelică, crama a fost recunoscută oficial de Casa Regală a României. Atunci a dobândt titlul de “furnisor al casei regale”, inscripţionat pe etichetă alături de blazonul familiei regale. Atunci când comuniştii au venit la putere, crama a fost naţionalizată, pentru ca ulterior să fie folosită pentru depozitarea cărbunelui şi a lemnului.

Citește pe Antena3.ro

VIDEO Momentul în care poliția distruge mașina unui șofer filmat în timp ce făcea drifturi, în Qatar

În anul 1999, crama a fost preluată de o companie britanică. În prezent, la pivniţele Rhein se produce vin spumant premium, fermentat în sticlă, prin metoda tradiţională “Champenoise”. Pentru obţinerea acestuia sunt folosite Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc (pentru buchetul deosebit al acestor vinuri), Fetească Albă şi Riesling (pentru aciditatea ridicată). Specialiştii atrag atenţia că vinurile care se folosesc la obţinerea spumantului trebuie să fie seci, acide, armonioase la gust şi fără defecte de miros şi culoare. Tăria alcoolică poate varia între 10Þ şi 11Þ.