Un secol intr-un meniu

Intre cele doua mari razboaie, localurile de lux din Romania erau adevarate puncte de intalnire a lumii bune. Bucatarii vremii aveau grija ca totul sa fie pe gustul celor care le treceau pragul.

Perioada interbelica a adus cu ea inflorirea Romaniei, o epoca plina de sclipire si de eleganta. Si unde altundeva putem sa gasim cea mai vie dovada a splendorii vremurilor care par atat de departe, decat intr-unul dintre cele mai luxoase restaurante ale timpului? Capsa de la Sinaia, statiunea supranumita Perla Carpatilor, aduna sub acoperisul ei protipendada intregii tari venita, indiferent de anotimp, la "relas", chemata de aerul curat al muntilor.

STIL. Meniurile ramase din acea vreme sunt marturia vie a elegantei. Nu este vorba doar de hainele aduse de la Paris, de manierele fara cusur, ci si de un rafinament al bucatelor. Si nu doar faptul ca sunt scrise in limba franceza, ca sugestie a originii inspiratiei bucatarului, te duce cu gandul la feluri de mancare sofisticate si dichisite.

"Hors d’o"uvres", "Morun froid à la Russe", "Oeufs plats à la Turque", "Perisoare cu verdeturi", "Schnitzel de Ton pommes saut"es", "Carottes à la Vichy", "Gateaux", "Fruits". Acestea sunt preparatele inscrise cu litere de mana pe meniul Restaurantului Capsa din ziua de "22 Juin 1922". Scris aproape integral in limba franceza, meniul se adresa celor cunoscatori nu numai intr-ale bucatariei, dar si intr-ale lumii. Este greu sa ne imaginam un muncitor intrand intr-un astfel de local, aflat atat de aproape de domeniul regal de la Peles. Toate aceste bucate erau menite sa satisfaca gusturile rafinate ale gurmanzilor din lumea buna. Comparata cu un meniu de restaurant din vremea noastra, lista de preparate de la Capsa se distinge prin ceva. Nu este vorba de melancolia starnita poate de coala ingalbenita de vreme, nici de scrisul de mana atat de caligrafic. Este altceva, care tine de armonia dintre bucate si stilul celor care intrau sa manance in local. Si daca aruncam o privire pe verso, unde se afla enumerate vinurile potrivite acelor mancaruri, este greu sa nu cadem in visare.

Doar dintr-o foaie de hartie, veche de 83 de ani, putem sa ne inchipuim o lume crescuta sub semnul elegantei. O eleganta in toate cele ale vietii si din care nu poate lipsi rafinamentul culinar.

BAUTURILE

Ca sa afle ce bauturi pot sa comande, domnii nu trebuiau decat sa intoarca meniul. Pe verso se afla "Carte des Vins" care cuprindea atat vinuri de productie romaneasca, cat si frantuzesti si italienesti, sampanii, aperitive, lichioruri si cogniacuri. "Dragasani Vieux", "Dealu Mare", "Chianti rouge", "Chateau Eyquem", "Beaujolais", "Piper Heidsieck Americain Brut", "Vermouth FranIais", "Martel", "Fine Champagne". Sunt doar cateva din denumirile de bauturi care ne fac parca sa auzim in jurul nostru clinchete de pahare, iar in fundal, romante cantate de o voce baritonala. Doamne elegante, domni sobri, cu baston si frac ne trec prin fata ochilor ca intr-o insiruire de exemple ale bunului-gust. Asa cum era si evident, bauturile autohtone erau mult mai ieftine decat cele frantuzesti sau italienesti. Daca "Pelien Vieux" avea un pret de 35 de lei, o sticla de "Santenay" costa 250 de lei. Din aceasta lista de bauturi lipseste cafeaua, care este trecuta in meniul principal. Obisnuitii Capsei aveau la alegere trei sortimente "Cafe Noir", "Cafe Cuve", "Cafe Filtre", ultima dintre ele fiind si cea mai scumpa : 6 lei.