Vinul din Ostrov al împăratului Traian

Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă a organizat la Bucureşti primul "Salon al Vinurilor Româneşti", eveniment de bun augur pentru anul viticol 2009 şi care confirmă deplasarea centrului de greutate al interesului consumatorului către vinurile din soiuri româneşti.

Nu e un optimism exagerat să credem că, în viitor, Grasa, Frâncuşa, Tămâioasa, Feteasca Neagră, Crâmpoşia, Băbeasca şi Mustoasa vor fi mai căutate în ţară şi la export decât vinurile din soiuri internaţionale cultivate astăzi în România pe scară largă. Amfitrionul Salonului, Radio Antena Satelor, a invitat producători de renume, între care întreprinderile vitivinicole de la Cotnari, Recaş, Jidvei şi Murfatlar, a căror faimă a depăşit de mult graniţele ţării.

ISTORIA VIEI, ISTORIE VIE
O prezenţă originală au avut în cadrul acestui salon vinificatorii de pe domeniile Ostrov, care au propus spre degustare o colecţie de vinuri aflată sub semnul istoriei. Se ştie că romanii au avut o campanie grea la Dunărea de Jos, unde au înfiinţat cetatea-fortăreaţă Durostor. În jurul ei, legionarii împaratului Traian au plantat viţă-de-vie. Condiţiile piedo-climatice promiteau o recoltă bună şi un vin puternic, pe măsura vitejilor soldaţi.

2.000 de ani mai târziu, cei care au început să sape primii în viile Ostrovului au fost arheologii care au făcut, cu acest prilej, descoperiri excepţionale. Preluând tema istorică, unul dintre cei mai importanţi vinificatori din Ostrov a scos pe piaţă noi denumiri, precum Păcuiu lui Soare (insula dunăreană care adăpostea Mitropolia Vicinei, în epoca Bizanţului), pentru soiurile Fetească Albă şi Fetească Neagră; Cetatea Vicina, pentru soiurile Merlot şi Chardonnay; Canaraua Fetii (canion legendar pe vechiul curs inferior al Dunării), pentru Pinot Gris şi Pinot Noir; Cetatea Durostorum, pentru soiurile Riesling Italian şi Cabernet Sauvignon.

DE LA DACI ŞI ROMANI
Dacă tot vorbim despre Păcuiu lui Soare, să mai spunem că tot pe tărâmul mirific al acestei insule danubiene se presupune că ar fi fost una dintre cetăţile legendarului rege dac Dromichetes, iar comoara lui se crede că s-ar afla şi acum scufundată în apele păzite de monştri acvatici. E posibil ca anume în această cetate să-l fi primit Dromichetes pe Lisimach, macedonul, şi-acolo să-i fi dat celebra lecţie a opulenţei şi a modestiei, sorbind vin dacic, unul din cupa de aur, celălalt din cornul de ţap.

De altfel, vinul e legat de existenţa neamului nostru, fie că vorbim despre romani sau despre daci. Se zice că Burebista este chiar singurul conducător din istorie care a fost ucis din pricina unui pahar cu vin..., hai, a mai multor pivniţe cu butoaie ce nu s-au mai umplut, după ce regele a dispus distrugerea viilor. Dar tot un dac le-a replantat. Aşa că viile îşi au, la români, locul lor privilegiat în istorie.

Ne-o spun şi un inimos muzeograf, Marian Neagu, de la Muzeul Dunării de Jos, de la Călăraşi, şi un talentat oenolog, precum Marcel Mălinescu, care au reuşit la Ostrov să aşeze, pe drumul vinului, cele mai interesante repere ale tradiţiilor româneşti. Curând, sperăm să fim părtaşi la un fabulos "Festival al Pâinii, Vinului şi Peştelui la Dunărea de Jos", eveniment păstrător al unei lumi care nu trebuie pierdută.