Vinul in vorbe

De la bun inceput separati notiunea de aroma a vinului de aromele artificiale. Nu despre ele discutam, iar vinurile cinstite nu au nevoie de asa ceva. De altfel, legea le interzice pentru vinurile linistite. Educarea perceptiei aromei la vinuri ne poate ajuta in aprecieri corecte, in depistarea unor cupaje nemarturisite si in detectarea unor defecte.

Acum zece ani era o adevarata provocare decelarea aromelor artificiale pe care unii producatori intelegeau sa le foloseasca. Din aceasta cauza s-ar putea sa ne intalnim astazi cu consumatori dezamagiti de "saracia" aromelor firesti ale vinurilor. Intotdeauna, produsele de sinteza (vezi si la sucuri) sunt mai puternice, incepand cu culoarea si pana la gust. Un iubitor adevarat de vin, un consumator educat va respinge insa aceste produse confectionate, ca fiind necorespondente cu spiritul pur al vinului.

Incepatorul se va simti jenat de multe ori in a aprecia un vin cu voce tare si folosind expresii care, recunoastem, suna oarecum bizar pentru neofiti.

Apartenenta vinului la zona de cultura, arta face ca limbajul folosit sa nu fie unul comun, de cartier, ci, mai degraba unul poetic, metaforic, sugestiv prin comparatiile intrebuintate. Exista totusi un cod unanim acceptat de catre cunoscatori, cod care face posibila comunicarea unor aprecieri.

Aceste elemente, folosite cu stiinta si masura, transforma "consumatorul" in "connaisseur" cu rang de om educat, bine crescut, bine pozitionat in societate. La vinurile albe tinere vom gasi adesea sintagma "arome florale". Pentru a gasi reper rapid ganditi-va la flori precum violete, magnolie, trandafir, tei, musetel, garoafe.

Aromele de fructe proaspete capteaza asemanari cu perele, ananasul, piersicile. Vinurile dulci transmit senzatii asemanatoare pepenelui galben, caiselor coapte, nucilor, stafidelor, migdalelor.

Formula "ierboase" se atribuie vinurilor cu arome vegetale. Trimiterile ar fi la iarba, iedera, fan, piper negru, menta, feriga, tabac. Orice nota de acest tip in exces poate insemna ca vinul provine din struguri necopti suficient.

Aromele care se dezvolta o data cu "cresterea" vinului sunt asa-numitele "condimentate": lavanda, menta, rozmarin, ghimbir, piper, cimbru.

Cutie de trabucuri, lemn vechi, butoi, santal sunt reperele pentru aroma lemnoasa perceputa la vinurile pastrate in butoaie. Se alatura uneori si aroma de vanilie.

O aroma mai greu de denumit ar fi aceea care trimite la afumat, ars usor, caramel, paine coapta in vatra, piatra de cremene folosita, piele, cafea prajita, pipa.

Toate aceste arome fac din fiecare vin in parte un produs singular.

Sa privim vinurile ca pe oameni. Doi oameni se deosebesc prin trasaturile fetei, prin comportament, prin varsta. Silogismul poate merge mult mai departe.

Acest gen de raportare poate parea deplasat, dar el este singurul care poate asigura o cunoastere totala a vinului. Si numai acest fel de cunoastere ofera satisfactii. In fond, cautand satisfactia, ne folosim de binomul vin-cunoastere. Vin …este.