Vinul la ospatul domnesc

La Curtea domneasca erau organizate, cu ceremonial si fast, ospetele prilejuite de: sarbatori religioase, evenimente in familia Domnitorului, in onoarea solilor de la Curtile europene si din partea Sultanului. Impresii pitoresti despre aceste festinuri datoram condeiului unor calatori straini, precum: genovezul Franco Sivori, consilierul italian al lui Petre Cercel, sirianul Paul din Alep, cleric ortodox, italianul Maria-Antonio Del Chiaro, secretarul voievodului C. Brancoveanu.

Iata cum descrie Del Chiaro toasturile la ospete: "In timpul toasturilor, toti comesenii se ridica in picioare, cu exceptia mitropolitului. Primul inchina mitropolitul in sanatatea Domnului. Al doilea toast este pentru «imparat». Apoi, Domnul bea in sanatatea fiecarui boier, in ordinea cinurilor (gradelor). «Libatiunile» durau vreo trei ore, ultimul pahar era intru slava lui Dumnezeu. Vinurile si lichiorurile la mesele lui C. Brancoveanu erau dintre cele mai alese din Europa". Cel care se ocupa de bauturi la Curte era paharnicul, mare demnitar. Era unul din cei sapte mari boieri din Divan (Sfatul boierilor). El turna vin in paharul Domnului. Era intaiul degustator al licorii din pahar, atestand astfel lipsa otravurilor si calitatea bauturii. Vara, apa si vinul erau racite cu gheata, pastrata din timpul iernii in "leghita", adica beciuri speciale, ingrijite de un slujbas ("ghetariu"). Licoarea Domnului Iisus era folosita si la prepararea unor "mancari".

GLOSAR

agrise - fructe albe sau negre, cu gust acrisor, ale unui arbust autohton, de gradina sau de camp agurida - struguri necopti amoiu - macerare, inmuirea in apa, otet sau vin amomo - ghimbir, planta erbacee aromatica, din regiunile subtropicale ana - cat…, cat, de fiecare cate…, in parti egale andidii - andive apena - putin belgion - smirna, rasina extrasa din scorta unui arbore exotic; bozun - un vin special, preparat cu mirodenii capon - clapon, cocos castrat chitra - grepfuit cimbir - cimbru, de gradina sau din flora spontanee dram - unitate de masura pentru greutate dres, dresuri - mirodenii felegean, filigean - ceasca turceasca pentru cafea fara toarta giulep - salep, sirop hancui, hacui - a taia in bucati mici, a toca marunt i - si jugastru - peste de rau de munte laurusca - vita-de-vie salbatica naramza - varietate de citrice, asemanatoare portocalei, cu gust dulce-amarui oca - unitate de masura pentru capacitate si greutate ostropiel - sos picant preparat cu diferite ingrediente, adaugat la fripturi patlageane mohorate - vinete paine frecata - pesmet pol - jumatate posmag - paine taiata felii, uscata sau prajita; pesmet ramator - porc ranza - stomac sclivisi - a lustrui spanaci - spanac storace - a stoarce vin ipocratic - vin preparat cu plante aromatice; medicinale

MANCARE DE MUSCHI DE VACA

"Ia muschiul si-l tae bucati, apoi il spala cu otet, vin si apa, si spalatura o treci pen sita. Deci pune muschiul in tingire cu spalatura aceia, puindu-i sare, piper, cuisoare, nucsoara, scortisoara, cimbir, falii de spata de ramator, putintel must fiert au zahar, ceapa data unda si tocata, si lasa sa stea 2-3 ceasuri, apoi astupa oala cu capacul si o inprejureaza cu aluat, sa nu rasufle, si o fiarbe incet, incet, 2 ceasuri. Deci cand va fi aproape de fiert, pune stafide marunte si le sfarsaste de fiert."