Vinurile vecinilor

Intr-o enciclopedie de circulatie mondiala apare o harta a regiunilor viticole "ale Dunarii si Marii Negre".

Dupa coloritul acesteia ca reprezentare a suprafetelor cultivate cu vita-de-vie, cititorul neavizat poate intelege ca in Bulgaria, Macedonia, Serbia, Croatia si Slovenia toate suflarea se ocupa numai cu viticultura. Cunoscatorul poate crede ca este vorba de o supradimensionare grafica doar pentru a fi mai bine percepute bazinele viticole. Numai ca aceasta harta cuprinde si Romania.

Prin comparatie cu vecinii, Romania apare in lucrare ca fiind posesoarea unor loturi de vie aparute sporadic, ca si cum un vant slabut ar fi purtat din luxurianta vegetatie vecina cateva seminte pe parjolitul nostru pamant. Arealele cunoscute sunt schitate cu varful creionului, in timp ce megiesilor ei li s-a facut o marcare cu o pensula groasa. Ca sa nu cadem in pacatul autovictimizarii, dar si pentru o cunoastere necesara a realitatilor vinicole ale zonei trebuie neaparat sa avem o baza solida de informatie. Atunci cand ne vom sustine vinul, sa stim exact ce calitati au si vinurile vecinilor, pentru a nu gresi si noi, la randu-ne, minimalizandu-le nejustificat. Apoi, de vreme ce noi dorim sa le vindem vin romanesc strainilor, trebuie sa fim constienti ca, macar in aceeasi masura, vor vrea si ei sa ne vanda vinul lor. Cei mai indepartati competitori din "Zona Dunarii si a Marii Negre" sunt slovenii. Trecand cu vederea exagerarea din lucrarea (ne)pomenita, slovenii au dezvoltat un sector viticol bine pus la punct. Suprafata acoperita cu vita-de-vie este de aproximativ 22.000 de hectare. Ca o particularitate, categoria in care este incadrat un vin se poate schimba de la un an la altul. Un vin de inalta calitate in 2002 poate cobori, in urma degustarii comisiei autorizate, la o treapta inferioara - ca vin de masa in 2003. Acest proces mentine probabil atentia sporita oenologilor, dar si consumatorilor. Trei mari regiuni definesc Slovenia ca producator de vinuri: Primorski, Podravski si Posavki. In Primorski, stilul italian se face simtit mai puternic, in timp ce Podravski poarta amprenta germana si austriaca. Pe langa soiurile universale, interesante pentru consumatorul roman ar putea fi vinurile obtinute din soiuri specifice acestor regiuni. Vinul de referinta, in acest sens, pentru Podravski ar putea fi Laski Rizling - care, baut tanar, satisface prin prospetime si fructuozitate.

Pentru vin rosu caracteristic Sloveniei ne intoarcem in Primorski, unde gasim un vin barbatesc si foarte elegant numit Refotk (refosc). Vinificate in cele mai bune conditii, prezentate in toaletari rafinate, coroborate cu succesul slovenilor in plan economic si politic, aceste vinuri s-ar putea sa deschida usile Europei inaintea vinurilor noastre. Harta in care noi aparem - contrar evidentei - ca producatori mai micuti sa nu fie decat traducerea faptului ca vinul nostru nu este inca atractiv. Dar de ce ar aprecia altii ce noi insine nu luam in seama?

- va urma -