Vizionarul

"Cum traiau thassienii in Antichitate?" Ii pun intrebarea asta doctorului Ioannis Papagheorghiu in vreme ce vizitam impreuna muzeul care ii poarta numele, in Kalivia. "Cum traiau? Multi, asa cum traiesc si astazi thassienii: de pe urma mierii de albine, a maslinelor, a minelor de cupru si argint, a marmurei... Marmura de Thassos a fost considerata una dintre cele mai frumoase din Mediterana si multe dintre capodoperele antice au fost lucrate in aceasta piatra pura. Uite, aici, in spatiul acesta, am adunate cateva exponate rare, pe care nu le veti mai intalni niciunde..." Ne arata, cu un gest larg, acele "resturi de piatra" care inmagazineaza forta teluricului si energiile zeilor.

Aflat, la timpul vizitei noastre, in reorganizare, Muzeul Papagheorghiu este unic in Grecia: un muzeu arheologic particular. Citesc placutele care insotesc fiecare exponat. "Mama Geea cu sanii ampli." "Zeus, regele zeilor si marele amant al muritoarelor." "Teogene, faimos atlet al insulei, era mai iute ca vantul si imbatabil la lupte; proaspat ca briza marii, robust si atat de admirat de tineri si de femei, incat zeii i-au dat nemurirea." "Un cap al lui Pan, zeul pastorilor." Printre zei si insemnele lor, intalnim si amfore cu fundul drept, anume pentru a putea fi fixate in cala corabiei, prese pentru obtinerea uleiului de masline, dar si... basoreliefuri reprezentand banchete funerare.

Cum au fost culese toate aceste piese de o valoare inestimabila? "A fost greu, pentru ca in Grecia exista legi foarte aspre. Toata munca mea de cercetator se intinde pe 40 de ani. Se mai descopera si astazi piese arheologice. Oamenii dau de ele pe camp, cand se fac lucrari agricole, ori cand sapa fundatii pentru case. Unele ies din pamant, altele sunt aduse de mare... Eu le cumpar si le adun. Pentru viitor..."

Fara presa de ulei, thassienii nu ar fi putut razbi peste veacuri. Maslinii le-au asigurat dintotdeauna prosperitatea

Viitorul! Iata ce il preocupa pe fiul lui Hipocrate (pentru ca, trebuie sa va spun, Ioannis Papagheorghiu este "doctor de oameni", meserie pe care barbatii din familia lui o practica din tata in fiu, poate chiar de pe vremea cand Hipocrate poposise in insula, pentru a scrie prima mare carte de medicina a lumii). Si pentru ca, la 82 de ani, nu stie cum sa traiasca altfel decat proiectand viitorul, acum se zbate sa aduca la viata doua mari proiecte: un aeroport pe insula (pentru care a donat deja terenul statului grec) si gasirea unei solutii viabile pentru a... incalzi marea. "As vrea sa acopar golful acesta, unde astazi e portul, pentru ca si iarna sa vina turistii sa faca baie in mare..."