x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Ziua ierbii de leac

Ziua ierbii de leac

24 Mai 2005   •   00:00

  • de SIMONA CHIRIAC
  • CALENDAR GASTRONOMIC
  • Plantele calcate in picioare de Rusalii capata puteri magice
    La mijlocul distantei dintre Pasti si Rusalii, mai exact in a patra miercuri de dupa Pasti, in popor este sarbatoarea Todurusale. In functie de anumite regiuni ale tarii, mai poarta numele de Injumatatirea Praznicului, Rapotinul sau Strat de Rusalii. Personajele-cheie sunt Rusaliile, fiinte mitice asemanatoare intrucatva ielelor. Se spune despre ele ca au fost la inceput sapte surori, bune la suflet, transformate de Dumnezeu in zane si devenind in felul acesta nemuritoare. Rusaliile stau pe pamant o scurta perioada, numai cinci saptamani (perioada scursa intre Todurusale si Rusalii).

    Ziua de 25 mai este prima zi cand ele se afla printre oameni. De altfel, scopul acestei sarbatori este anuntarea sosirii lor. In felul acesta, oamenii se pot proteja, prin respectarea unor interdictii. In aceasta noapte, pe campii, in paduri, dar si in locurile din apropierea apelor, la lumina lunii, Rusaliile incing o hora impreuna cu Caii lui Santoader - flacai tineri si frumosi. Daca le cinstesti ziua prin odihna si incetarea activitatilor importante, s-ar putea sa ai parte de ajutor la nevoie.

    Tot in aceasta zi se culeg ierburile de leac, dar si cele folosite pentru descantece. Plantele calcate in picioare de Rusalii, in noaptea dansului, capata puteri magice. Pelinul, usturoiul si leusteanul erau agatate in fata portilor si a ferestrelor pentru a-i proteja pe oameni de efectele, uneori distructive, ale Rusaliilor. Toate efectele lor negative, inclusiv boala deosebit de grava pe care o capatau cei care interveneau in dansul lor (boala numita "luat de Rusalii"), erau anulate prin puterea magica a Calusarilor. De sarbatoarea Todurusale se stabilea ceata de calusari si se incepea repetarea dansurilor si a cantecelor ritualice.

    In unele zone, femeile se aduna laolalta si cladesc din pamant amestecat cu balega de vaca un cuptor, numit "test". Pentru ca plamadirea cuptorului sa aduca noroc si bunastare, se stropeste cu vin din belsug. Un alt obicei ciudat, ce are loc doar in aceasta zi, le da voie femeilor sa-si certe sotii (unele dintre ele chiar ii bat), fara ca acestia sa poata riposta.

    GALUSTE DE STIUCA
  • INGREDIENTE:
  • un kg stiuca, 500 g smantana, 500 g cartofi, zarzavat de supa, doua oua, verdeata, o lingura cu faina, o ceapa, o cescuta cu lapte, o felie de paine, piper, sare.
  • PREPARARE:
  • Pestele se dezoseaza, iar carnea se trece prin masina, impreuna cu ceapa si painea inmuiata in lapte. Se adauga piper si sare, ouale, verdeata tocata si faina. Se formeaza galuste de marime potrivita. Zarzavatul de supa tocat se pune la fiert impreuna cu cartofii taiati bucati. Cand zeama a fiert si a scazut, se fierb galustele. Zeama in care au fiert se amesteca si cu smantana, formandu-se un sos mai gros care se toarna peste galuste.

    18 - 24 MAI
    Cuv. Nichita Marturisitorul
    "Cine rataceste pe oamenii fara prihana pe calea cea rea, cade in groapa pe care a sapat-o, dar oamenii fara prihana mostenesc fericirea"
    Proverbe, capitolul 28, versetul 10
  • 25 M †A treia aflare a Capului Sf. Ioan Botezatorul
  • 26 J Sfintii Apostoli Carp si Alfeu, dintre cei 70
  • 27 V Sf. Mucenic Iuliu Veteranul; Sf. Sfintiti Terapont si Eladie; Sf. Mc. Alipie
  • 28 S Cuv. Nichita Marturisitorul, Ep. Calcedonului; Sf. Sfintit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Eliconida
  • 29 D Sf. Mc. Teodosia Fecioara; Sf. Mc. Olvian si Alexandru
  • 30 L Cuviosii: Isaachie Marturisitorul si Varlaam
  • 31 M Sf. Mc. Ermie; Sf. Sfintiti Mc. Evsebie si Haralambie
  • ×