Un cuvânt pe zi: Ce înseamnă „Tabu” și cum a fost adus în Europa de căpitanul James Cook

Lucrurile considerate „tabu” sunt, în general, acele subiecte sau acțiuni care stârnesc o reacție de reținere, disconfort sau chiar repulsie într-o anumită societate. Acestea sunt frecvent asociate cu subiecte legate de moarte, sexualitate, religie, violență, sau alte teme sensibile care, din varii motive, sunt evitate în discuțiile publice sau considerate nepotrivite.

Originea și istoria cuvântului „Tabu”

Cuvântul „tabu” își are originea în Polinezia, fiind derivat din cuvântul "tapu", din limba tongană, care înseamnă „interzis” sau „sacru.” În insulele din Oceanul Pacific, unde acest termen își are rădăcinile, „tapu” era folosit pentru a desemna acele lucruri, locuri sau persoane considerate sacre sau periculoase și care nu trebuiau atinse sau discutate.

Acest termen a fost popularizat în Europa la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către exploratorul britanic Capitanul James Cook. În timpul unei expediții în Polinezia, Cook a remarcat frecvența cu care polinezienii foloseau termenul „tapu” și a fost intrigat de puterea cuvântului de a delimita ce este permis și ce nu într-o cultură. Raportând acest termen în jurnalele sale, a introdus ideea de „tabu” în Europa, iar de aici, conceptul a fost preluat și integrat treptat în vocabularul englez, devenind mai târziu un termen universal.

Evoluția semnificației cuvântului în Culturile Vestice

În culturile vestice, „tabu” a evoluat de la o idee de interdicție sacralizată la o noțiune mai extinsă de restricții sociale sau morale. Psihologul și antropologul Sigmund Freud a fost unul dintre primii care a analizat conceptul de „tabu” în cadrul culturii occidentale în lucrarea sa „Totem și Tabu”. Freud a explorat conflictele inconștiente și puterea psihologică a interdicțiilor sociale, sugerând că „tabuurile” sunt adesea legate de dorințe reprimate sau frici colective.

De-a lungul timpului, conceptul de „tabu” a fost extins și în alte domenii, inclusiv sociologia, psihologia și antropologia. Astăzi, în multe culturi occidentale, tabuul poate desemna orice subiect sau acțiune considerată inadecvată, controversată sau nelalocul ei. Temele de discuție tabu pot varia de la subiecte intime, bani sau politica, până la discuții despre moarte, boală sau alte teme considerate incomode în contexte publice.

Rolul tabuurilor în societate

Tabuurile joacă un rol crucial în structura și organizarea unei societăți. Ele ajută la stabilirea unor limite morale și sociale, definind clar ce este permis și ce nu. Tabuurile contribuie la menținerea ordinii sociale și transmit valori culturale importante, fiind adesea susținute de tradiții religioase, norme morale sau frica de pedeapsă socială. Deși, în mod tradițional, tabuurile erau adesea legate de religie și superstiție, astăzi, multe sunt de natură socială și se adaptează contextului cultural și evoluției morale ale unei societăți.

În societățile moderne, tabuurile sunt în continuă schimbare, multe dintre ele fiind reanalizate și reinterpretate în lumina noilor norme culturale și ale progresului în domeniul drepturilor omului. Totuși, ele rămân un pilon important al identității colective și al modului în care o cultură își structurează comportamentele și valorile.

Citește pe Antena3.ro

Veste șoc pentru locuitorii unui cartier: Toată strada lor a fost scoasă la vânzare, cu tot cu case. Unii stau acolo de 25 de ani

Exemple de tabuuri în diverse culturi

Tabuurile sunt specifice fiecărei culturi și variază foarte mult. Ceea ce este tabu într-o cultură poate fi considerat acceptabil sau chiar dezirabil într-o alta. De exemplu:

1. Tabuuri religioase: În multe religii, anumite alimente sunt interzise. De exemplu, în islam, consumul de carne de porc este considerat un tabu.

2. Tabuuri sociale: În Japonia, este considerat tabu să te comporți zgomotos în public sau să vorbești tare în mijloacele de transport.

3. Tabuuri culturale: În unele culturi africane, anumite ritualuri sau obiceiuri legate de vârsta maturizării sunt tabu pentru cei care nu fac parte din grupul respectiv.

4. Tabuuri moderne: În multe societăți contemporane, subiecte precum sănătatea mentală, orientarea sexuală sau discuțiile despre moarte au fost tabuuri multă vreme, dar au început să fie discutate mai des și să își piardă din „interdicție.”

Tabuurile modelează modul în care oamenii interacționează și se raportează unii la ceilalți, ajutând la menținerea unei structuri sociale prin evitarea conflictelor și promovarea conformității. În general, tabuurile sociale contribuie la păstrarea unor limite și la definirea respectului reciproc, dar uneori pot crea și limitări în dezvoltarea personală sau în libertatea de exprimare. Cu toate acestea, pe măsură ce societățile evoluează, multe tabuuri sunt reexaminate, ceea ce permite adesea o mai mare deschidere și toleranță.