Toată lumea are blog. Toată lumea este blogger în ţara asta. Este mai mult decât o tendinţă, este o consecinţă uluitoare a spiritului de turmă specifică românilor. O dată cu explozia de conturi înregistrate pe facebook, în paralel, se construiesc bloguri sau blogspot-uri în disperare.
De la puşti de 18-20 de ani, studenţi care se amăgesc că îşi pot face intrarea într-o carieră, piţipoance şi copii de bani gata, manelişti, fotografi de nunţi, designeri de orice, autointitulaţii noştri critici de modă, oricine până la oameni de afaceri, Elena Udrea, politicieni şi preşedinte – toată lumea în ţara asta este blogger!
Mi-au fost sugerate câteva astfel de domenii de bloguri de fashion şi stil, am fost chiar intervievată de câţiva dintre autorii acestora, am dat credit ca să nu greşesc, dar am citit şi am descoperit o lume atât de mică, de puerilă, încât mi-a fost ruşine mie că au fost create şi făcute publice acele domenii de opinii. Sigur, probabil că ele au sensul lor pentru cititorii care împărtăşesc ideile şi concepţiile acelea, dar cred că ele n-ar trebui făcute publice! Nu vreau să critic şi să divulg nume, dimpotrivă, vreau să laud un om care are un blog justificat, documentat şi extrem de interesant, un model pentru ceea ce trebuie să reprezinte acest gen de manifestare, de exprimare şi de formare a opiniei publice (pentru că asta este sensul adevărat).
Mai mult decât că este stilat, bine scris şi de o autenticitate exemplară, este un blog care reprezintă o sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru consumatorii de lifestyle, de design, de modă, de carte şi de cultură în general. Este citat de către toate publicaţiile mari de fashion, de cotidianele importante şi de presa economică din România, cât şi de publicaţii internaţionale precum New York Times, Liberation, style.com, l’Officiel Paris. Autorul este un personaj controversat, am avut şi eu multe discuţii cu oameni din domeniul lui, încercând să aflu care îi sunt părerile rele (pentru că eu nu le găseam), trăieşte de câţiva ani buni la Paris, dar este conectat cu tot ceea ce se întâmplă aici în fiecare zi din viaţa atât de puţin „glam” creativă şi artistică românească.
Octavian Coifan este român, arhitect la bază, nu cred că şi-a uitat radăcinile nici o clipă şi nu-l condamn că a plecat să înveţe şi să trăiască la Paris. Acolo a studiat moda la ESMOD şi farmacia, a lucrat ca parfumier şi a publicat câteva lucrări de referinţă în domeniul parfumurilor. „Îmi petrec timpul la Paris, între parfumuri de lux, esenţe rare şi bibliotecile care adăpostesc comorile rare ale modei. De aceea acest blog este un amestec natural a ceea ce îmi place şi consider relevant, într-un amestec de spirit critic şi savoarea frumosului”.
Acum câteva luni i-am solicitat părerea cu privire la sistemul în care funcţionează moda în lume şi mă arătam nemulţumită de explozia de marketing agresiv al marilor case din Paris, în condiţiile în care suntem în criză. Nu ne cunoşteam personal, pur şi simplu l-am contactat şi i-am prezentat o idee de-a mea pe care urma să o cuprind într-unul dintre articole. Mi-a răspuns imediat şi am apreciat naturaleţea şi argumentaţia expuse. L-am mai întrebat despre câteva case de parfumieri şi mi-a răspuns dezinvolt şi chiar cu un fin simţ al umorului. M-am bucurat că nu s-a înstrăinat de români, sper să rămână în preajmă, chiar dacă şi-a închis contul de facebook din cauza efectelor devastatoare pe care le-a resimţit din cauza românilor. Pe bună dreptate.
Am citit de curând articolul „Cine împarte moda în Bucureşti” semnat de Coifan, pe blog-ul său. Din păcate, este atât de trist şi atât de adevărat. De asemenea, în alt articol el atrage atenţia şi asupra faptului că moda din România nu numai că nu tinde să se concretizeze într-un sistem unit şi organizat, dar este într-o moarte clinică regretabilă. Vă îndrum să le citiţi şi să vedeţi cum trebuie să fie un blog, dacă sunteţi pasionaţi. O voce, o singură voce românească, abia auzită de la Paris scrie despre realitatea în care ne aflăm, fără să facă din asta nici o rampă de lansare nici măcar una de promovare de imagine de sine. „Blogul meu este o împărtăşire a cunoaşterii pe care am dobândit-o în toţi aceşti ani” - Octavian Coifan. Aviz amatorilor! Pe curând!