Ziua este dedicată câtorva momente din viața Mântuitorului, respectiv spălarea picioarelor apostolilor de către Isus, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea lui Hristos.
În dimineața acestei zile, credincioșii merg la biserică să se spovedească şi împărtăşească. Seara are loc Denia celor 12 evanghelii, iar enoriașii se îmbracă în haine de doliu. Se aduce la biserică pâine pentru a fi sfințită, stropită cu vin și se împarte în noaptea de Înviere.
Joia Mare se mai numește și Joia Patimilor, Joia Neagră ori Joimărița.
Totodată, este ultima pomemire a morților din timpul Postului Mare. În noaptea dintre Miercurea Mare și Joia Mare se spune că mormintele se dechid iar sufletele celor care au trecut la cele veșnice se întorc în locurile unde au trăit și rămân până în sâmbăta dinaintea Rusaliilor. La sate se lasă scaune afară pentru ca aceștia să se odihnească și se face foc în curte pentru a se încălzi.
Se cinstesc grânele și grădinile. Este interzis să se muncească în casă, în caz contrar abătându-se asupra acasei ghinoionul, seceta, dăunătorii în livezi.
Este ziua în care se înroșesc ouăle și se prepară cozonacii și pasca.
În această zi, fetele fac noduri la sfoară după fiecare evanghelie și pun sfoara sub pernă pentru a-și visa alesul.
Legenda spune că Joimărița le verifică pe femei cât au tors iar dacă le prinde dormind, le face neputincoase tot anul.