Termenul „exhaustiv” este folosit frecvent atunci când vrem să subliniem că o analiză, o prezentare sau o cercetare a fost realizată în detaliu, fără a omite nimic important. Dar ce înseamnă, exact, cuvântul „exhaustiv” din punct de vedere lingvistic?
Definiția cuvântului „exhaustiv” în DEX
Potrivit DEX (Dicționarul explicativ al limbii române), cuvântul exhaustiv este definit astfel:
EXHAUSTÍV, -Ă, adj.
Care epuizează un subiect, care cuprinde toate aspectele; complet, amănunțit.
(DEX)
Cu alte cuvinte, ceva exhaustiv tratează un subiect în întregime, fără lacune sau omisiuni.
Ce înseamnă „exhaustiv” în limbajul curent
În uzul cotidian, termenul exhaustiv este asociat cu:
-
prezentări sau analize foarte detaliate,
-
cercetări care acoperă toate variantele sau perspectivele,
-
explicații care nu lasă loc de interpretări majore.
De exemplu, o „analiză exhaustivă” este una care ia în calcul toate datele relevante, iar un „raport exhaustiv” oferă o imagine completă asupra unei situații.
Exemple de utilizare
-
„Raportul oferă o analiză exhaustivă a situației economice.”
-
„Studiul nu este exhaustiv, dar evidențiază principalele tendințe.”
-
„Autorul a realizat o cercetare exhaustivă asupra subiectului.”
Sinonime și termeni apropiați
Sinonimele uzuale pentru exhaustiv includ:
-
complet
-
amănunțit
-
detaliat
-
cuprinzător
În funcție de context, „exhaustiv” sugerează adesea un nivel mai ridicat de profunzime decât simplul „detaliat”.
Exhaustiv vs. sumar
Opusul unei abordări exhaustive este una:
-
sumară,
-
superficială,
-
parțială.
Diferența este importantă mai ales în contexte profesionale sau academice, unde o analiză incompletă poate duce la concluzii greșite.
Cuvântul „exhaustiv” desemnează o abordare completă, amănunțită și riguroasă, care tratează un subiect în totalitatea lui. Conform definiției din DEX, termenul este asociat cu ideea de epuizare a tuturor aspectelor relevante, fiind esențial în contexte care cer precizie și claritate.




