x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Monden Ca-n codru - Legea si faradelegea, in plagiat

Ca-n codru - Legea si faradelegea, in plagiat

de Dana Andronie    |    14 Noi 2005   •   00:00
Ca-n codru - Legea si faradelegea, in plagiat

Drepturile de autor au avut, anul trecut, ca cifra de afaceri 50 de miliarde de lei. Si de aceasta data banii vorbesc (sau canta), iar tentatia de a fura este mare. Una dintre cele mai abjecte forme ale furtului intelectual este plagiatul. Iar artistii romani fura, pentru ca, atentie!, nu sunt ingraditi de nici o lege.

Plagiatul nu s-a nascut ieri sau alaltaieri. Ci cu multe generatii in urma. Insa noi, romanii, am inceput sa cunoastem fenomenul doar de cativa ani incoace. Si asta gratie artistilor care au inceput destul de tarziu, dupa Revolutie, sa se emancipeze sau mai exact sa se inspire din opera colegilor de peste granite.

4, 5, 7, UNDE-I FURTUL? Dar inevitabilul s-a produs! Plagiatul s-a instalat confortabil in muzica romaneasca. Si nimeni nu face nimic. Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania doarme. Suntem una dintre putinele tari din Europa care nu are o lege a plagiatului. Nu exista o reglementare care sa stabileasca cu exactitate in ce conditii o piesa poate fi considerata furata. Ce e de facut? Aproape nimic. In cazul in care cineva sesizeaza ca o piesa seamana flagrant cu o alta piesa se poate adresa UCMR-ADA, sa prezinte probele (cele doua piese) si sa astepte ce va hotari comisia, din care face parte si Horia Moculescu. Daca se constata furtul de UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania - Asociatia pentru drepturi de Autor), atunci reclamantul poate merge in instanta sa-si apere dreptul. Insa nicaieri nu exista scris alb pe negru ce inseamna plagiat. Mai exact, pana la cate note (4, 5, 7) o melodie poate sa semene cu alta si sa nu fie trecuta la sectiunea furt intelectual. Pe un asemenea teren, bineinteles ca plagiatul a inceput sa incolteasca si sa dea roade bogate.

Iar muzica romaneasca isi face acum o zestre din hit-uri, care nu sunt altceva decat piese furate. Graitor este cazul unei melodii asimilate gresit cu manelele doar pentru ca e interpretata de Adi de la Valcea: "Suparat...".

In realitate, e o melodie sarbeasca de prin anii ’70, apartinand lui Jasmin Stavros si intitulata "Umoran". Melodia a fost copiata nota cu nota, i s-a adaptat un text romanesc (nu prea rau) si s-a consacrat ca hit romanesc suta la suta. Si, uite asa, ceea ce in varianta Jasmin Stavros era "Umoran sam, priateliu, umoran!", a devenit, in gura lui Adi de la Valcea, "Suparat sunt, Doamne, iarasi, suparat!".

STIGMA PLAGIATULUI. Dar ce sa-i cerem lui Adi de la Valcea?! Mai important este faptul ca show-biz-ul romanesc este asaltat de cazuri similare! Daca vizitam site-ul www.muzicabuna.ro vom constata ca plagiatul a devenit o moda. Si nu este definitoriu doar pentru cei neinsemnati in ierarhia valorilor (Costi Ionita, Candy, Laguna, Deea, Catalin Arabu, Liviu Guta etc.), ci si pentru unii artisti de la care am avea ce sa cerem. Stigma, de exemplu, cu celebra lor melodie "Dragostea-i o curva", a copiat fara jena, cu tot cu orchestratie, piesa "Bloodsport" a formatiei Sneaker Pimps. Si asta nu-i tot! Culmea plagiatului se numeste Stigma. Piesa "Inimi si flori" de pe albumul "Copilul rau" (muzica si textul: Cornel Sorian) este, de fapt, piesa "Hearts and flowers" ("Inimi si flori", in traducere din limba engleza) care-i apartine trupei Lamb. Tot actul creativ al lui Cornel a constat in semnarea textului si muzicii. Trebuie sa recunoastem, n-are gusturi rele!

Insa orice-i posibil, mai ales in muzica romaneasca. Daca pana si Iris este suspecta de plagiat! "Trenul fara nas" (melodie care a facut deliciul unei intregi generatii) are o buna parte din linia melodica si din orchestratie copiata insa din "Running Wild" a lui Judas Priest, fara mentionarea sursei de... inspiratie.

Au mai "ciupit" pe ici pe colo in partile esentiale linii melodice, fragmente, orchestratii: Cargo, in "Destin" (din "Electric Funeral" a lui Black Sabbath), Voltaj, in "Azi ai voie" (din "Satisfaction" a lui Rolling Stones), Proconsul, in "Focul" (o bucata considerabila din Dream Theater), Vita de Vie, in finalul piesei "Liber" (din "Lutricia") si lista ar putea continua cu 3rei Sud-Est, Parazitii, BUG Mafia, Hi-Q, Fara zahar, Andreea Balan, Bosquito, La Familia, Cassa Loco, Morometzii s.a.m.d. Se pare ca artistii nostri muncesc din greu pentru a lansa un hit, al carui refren ar suna cam asa: "Plagiez, deci exist!".

FURACIUNE
"Inimi si flori / Atat de simpla-ar trebui sa fie iubirea / Doar inimi si flori, / Dar cand apare e mai adanca si cu mult / Mai intunecata decat orice mare" Inimi si flori
Varianta Stigma
SURSA
"Hearts and flowers / A picture of what a love should be / But when it comes He’s deeper than / The darkest sea" Hearts and flowers
Varianta originala Lamb

ZURGALAI
Prin ’50, compozitorul american Les Paul a avut proasta inspiratie sa plagieze o melodie romaneasca. Numai ca melodia, pe numele ei "Sanie cu zurgalaI", compusa de romanul Richard Stein (in 1937), capatase deja notorietate internationala, ca si "Valurile Dunarii" a lui Iosif Ivanovici sau "Ionel, Ionelule" al lui Claude Romano (alias George Sbarcea). Totul s-a lasat cu proces, pe care l-a castigat Stein. Insa, in 2000, la opt ani de la moartea lui Richard Stein, "Sania cu zurgalai" a reaparut, cu titlul "Johnny, the Boy For Me", pe albumul cantaretei Vaya con Dios.
×
Subiecte în articol: antimonden