La pescuit de sprot pe timp de furtuna

03 Aug 2004 • 00:00

ZI DE VARA PANA-N TOAMNA

Pescadorul Dragon, fosta salupa militara, invata de o luna sa prinda la trauler sprot, calcan si hamsie. Acum o saptamana a iesit 6 mile in larg sa-si umple navodul. A pornit pe hula si s-a intors pe bulau. La mal, plasele erau pline de sprot.

RADU TUTUIANU

Soarele dezlipea cerul de mare cand oamenii portului abia se trezeau. Mai intai veni din larg un vaporas, cu galion in forma de calut de mare. Din el cobori o fata blonda care disparu intr-o Dacie alba. Pescarusii murdari pluteau in aer, peste rada, si tipau chinuit ori de cate ori vreun marinar se apropia de betonul tarmului. Mai intai sosi capitanul Maxim, cu pieptul inainte, cu parul prins in coada scurta. Apoi venira impreuna doi barbati lenesi, unul in slapi, altul cu tricoul suflecat pe burta. Timonierul Johnny rasari la carma in mod inexplicabil; cu batic rosu, mustata subtire, precum corsarii. Ultimul aparu masinistul Bebe, vesel, calare pe bicicleta. Cand se insenina de-a binelea, pescadorul Dragon 1 avea la bord pe toti cei noua membri ai echipajului.

RECRUTUL. Dragon 1 e vaporas rusesc, construit prin anii â70 pentru marina militara. In tinerete a fost SRS, adica salupa rapida de serviciu, si patrula pe Marea Neagra, pescuind lucruri serioase: torpile, mine, chiar avioane scufundate. Participa la exercitii de tragere la tinta mobila si facea parte din flota militara a Tratatului de la Varsovia, un fel de NATO sovietic. Acum o luna, Dragon 1 a parasit armata romana si a intrat in civilie. Locul celor trei mitraliere de pe punte a fost luat de trauler, vinci si scripete. Mai exact, SRS a devenit un pescador respectabil, pe care echipajul il invata sa pescuiasca. Noul proprietar l-a salvat de la casare cu un singur gand: sa aiba zilnic la masa o portie consistenta de calcan, sprot sau hamsie. Dragon 1 s-a conformat utilizandu-si vechile calitati militare. Si-a mentinut lungimea de 21 m, latimea de 5 m, turatia motorului de 1.500 rotatii/min., raza de actiune de 200 Mm (mile marine). Si-a dat jos camuflajul, s-a imbracat pasnic in alb si albastru.

COMANDANTUL MAXIM. "Vom iesi sase mile (n.r. - 10 km) in larg, o sa aruncam traulerul, il tragem dupa noi vreo ora si apoi vedem ce-am prins", zice capitanul Max, mestecand zatul negru. Baietii au inceput sa spele puntea, sa lege contactele la tabloul electric, sa verifice busola. "Pe vapor, comandantul vasului e stapanul. El elibereaza certificat de nastere, de deces, de casatorie. Nimic nu misca fara stirea lui", explica Max. In urma cu o luna, membrii echipajului de pe Dragon nu aveau cunostinta unul de altul. Angajatorul i-a adunat asa cum vornicul tocmeste lautarii. A trebuit sa gaseasca mai intai echipajul de baza. Max, marinar cu experienta de 15 ani, tocmai isi terminase un contract si i-a convenit sa preia fraiele Dragonului. Dupa ce a comandat zece ani pe Dunare barje si impingatoare, Max a urmat un curs de pescuit marin si s-a reprofilat pe Marea Neagra.

CARMACIUL. Al doilea din echipa de baza e timonierul. Johnny are de fapt calificarea de sef al celor fara de brevet, altfel spus, sef de echipaj. Pentru el, normale sunt calatoriile in jurul Africii, "prin Gibraltar, unde am gasit in containere cocori (n.r. - transfugi). Atunci mergeam la Huston". In toamna, Johnny va pleca peste Atlantic, cu un transport de tevi. "Niciodata n-am fost la pescuit cu traulerul. Acum sunt in concediu si cum n-am chef sa raman la bloc, departe de mare, am iesit cu pescadorul. Eu doar conduc de timona, duc vaporul unde imi cere comandantul", marturiseste Johnny.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

PE MARE. Dragonul se dezlipeste ager de fratele mai mare, supertraulerul Delfinul, ruginit in port. Strabate rada, pastrand intotdeauna geamandura verde-n stanga, si lasa in urma gemandura cardinala. Orice miscare din rada portului e monitorizata la turnul de control, iar Dragonul poate urma numai un traseu bine stabilit. Altfel, il paste amenda de 1.000 de dolari.

RAU DE MARE. Prognoza meteo anunta hula, dupa bulaul de peste noapte. Adica a fost furtuna pana dimineata, iar acum marea-i linistita, cat sa nu te inghita; doar intinde talazuri adanci, line, care iti intorc stomacul pe dos. La prova, in cabina de comanda, comandantul priveste cand harta, cand GPS-ul (sistemul de radionavigatie prin satelit), cand orizontul. Max sufera de gastrita si il cam supara stomacul. Timonierul Johnny, cu un zambet lipit sub mustata, ii recomanda pesmeti sau cartofi cruzi. Raul de mare ne da tarcoale. Stomacul face tumbe, se innoada-n gat, nu mai putem respira, devenim un hidrant cu voma. Echipajul ne saluta. Am vomat, inseamna ca incepem sa ne obisnuim cu marea.

INTORSI DIN FURTUNA. Dragonul inclina babordul (stanga), aluneca in haul deschis la prora si cu pupa in aer bate din elice. Umflata, Marea Neagra urca peste punte si in loc sa inghita barcuta cu vietuitorii ei, curge pe sub ochii marinarilor, ridicand nava de pantece. Soneria anunta ca traulerul, un navod de vreo 20 de metri, va fi lansat catre adancuri, la 40 m sub mari. Navodul se pierde in spumele lasate de chila pescadorului. Albatrosi si pescarusi salbatici lovesc aerul mirosind a peste. Pescadorul vireaza spre Olimpul de pe dunga tarmului si plasa cascata inghite sprotul. Inainteaza greu, recolta e bogata. Printre valuri, delfinii cu spinari cenusii deschid marea. "Ridicati traulerul! Ne intoarcem la tarm!"

TREI ZONE

Apa Marii Negre este formata dintr-un amestec de ape dulci, aduse de afluentul sau principal Dunarea alaturi de raurile din Romania si ape sarate venite din Marea Mediterana. Platoul continental se poate delimita in trei zone: zona prelitorala - unde adancimea este de pana la 12 m, iar pescuitul poate fi practicat; zona litorala - unde adancimea poate ajunge de la 12-70 m si unde pescuitul din ambarcatiuni este optim pana la maximum 50 m adancime; zona sublitorala - are o adancime de la 70 la 230 m, apa este slab oxigenata, iar pescuitul - inutil. Speciile de pesti cele mai raspandite sunt: guvizii, chefalul, morunul, scrumbia, randunica de mare, palamida, hamsii, calcanul, precum si specii de rechini care ating 15-20 kg.