Proconsul: "Acum 10 ani nu am avut un Plan B!"

Au trecut deja 10 ani peste una dintre cele mai de suflet trupe din România, Proconsul. Nu sunt nici mulţi, nici puţini aceşti ani, dar aniversarea este o bună ocazie pentru bilanţ şi pentru o apreciere corectă a stării showbizului românesc.

I-am întâlnit pe Bodo, Dragoş, Robert, Florin şi Vali pentru prima oară într-un cadru formal, tocmai bun de o discuţie "la rece", într-unul din birourile Star Management. Mi-a lipsit căldura copleşitoare pe care o degajă când stai de vorbă cu ei după un concert şi parcă nici zâmbetul acela de mulţumire că ai mai făcut câteva sute de persoane să-ţi cânte piesele nu era pe feţele lor. Discuţia a decurs în tonul familiar, prietenos şi deschis la care mă aşteptam. În schimb, m-am încărcat cu o destul de mare doză de tristeţe: încă cinci artişti munciţi, nu făcuţi!, îşi adaugă vocile în corul victimelor unui showbiz putred.

După 10 ani de carieră, Proconsul se bucură de succes la fel de mare şi la un bal de liceeni, şi la un show cu plătitori de bilete, şi într-un club, dar şi la un concert într-o piaţă publică. Reţeta e una singură şi simplă: fac muzică de şi din plăcere, nu una care li se pare producătorilor că s-ar vinde bine. "Puţină lume ştie că, atunci când un producător a încercat să ne impună o linie, am rupt contractul, şi asta nu fiindcă am fi stat pe roze din punct de vedere financiar", spun muzicienii. Au păţit-o chiar la începutul carierei lor, cu MediaPro. Reprezentanţii casei de discuri au strâmbat din nas la piesa "Cerul" şi voiau să facă din Proconsul un fel de Bosquito. Cei cinci au rupt contractul, mutându-se la Roton, dar tăvălugul showbizului a continuat, imperturbabil, şi a apărut şi Bosquito, conform planului MediaPro.

"Cu toată smerenia pe care o putem avea după 10 ani de existenţă, în care zicem că am scos atâtea piese frumoase, ca să nu spunem chiar hituri, întâmpinăm o ostilitate foarte mare din partea directorilor de programe din posturile de radio. Nu suntem difuzaţi, pe motiv că nu suntem artişti noi cu muzică nouă. Păi să nu mai difuzeze nici Joe Cocker, nici Rolling Stones, Phil Collins...", remarcă băieţii, cu tristeţe.

Nu e foarte simplu de evaluat "starea naţiunii" în materie de muzică, după ce 10 ani au văzut cum se întâmplă lucrurile şi de pe scenă, şi din culise, şi din public. Şi totuşi... ce e rău? "Dacă suntem nemulţumiţi de ceva după 10 ani de carieră cu Proconsul, este simplul fapt că nu se recunoaşte ce e de recunoscut: calitatea, succesul, cinstea, valoarea", punctează Bodo. Ce e bine? După 10 ani, "proconsulii" se consideră de nenumărate ori binecuvântaţi de Cel de Sus, atât din punct de vedere personal, cât şi muzical. La acest moment de bilanţ consideră că nu sunt la un sfârşit de drum sau la începutul altuia, ci doar atât de sus cât poate ajunge un artist serios şi muncitor în România. Nu e nimic spectaculos în viaţa pe care o duc: lucrează la fel de mult, poate chiar mai mult decât la începuturi, se izbesc de aceleaşi mentalităţi şi resorturi ciudate ale industriei muzicale autohtone şi au o mare durere: "noi îmbătrânim şi nu se întâmplă nimic spre bine în showbiz".

Când au pornit la drum, nu au avut un "target" de public. Pur şi simplu, băieţii ştiu că dacă se ţin de treabă şi nu abdică de la calitatea muzicii lor, vor avea public atât timp cât vor exista. Şi poate şi după ce nu vor mai fi. Fanii s-au cernut cu timpul, dar, în mod curios, ei nu pot fi încadraţi într-o clasă strictă de vârstă, ocupaţie şi sex.

Dacă mâine nu ar mai exista nici muzică, nici ascultători, ipotetic vorbind, cei de la Proconsul nu ar şti ce să facă altceva. Cum spun chiar ei, nu au fost "în toate minţile" când au pornit la acest drum: "Am mizat totul pe muzică, nu am avut un Plan B!"

Tocmai de aceea, se văd împreună pe scenă şi la vârsta pe care o au astăzi "bunicii" de la Rolling Stones. E adevărat, şi-ar dori la fel de mult să şi ajungă la nivelul celebrilor rockeri, care îşi permit să vină fiecare cu avionul propriu la concerte...

Se poate vorbi de un power-play al trupei, după 10 ani de muzică şi zeci de piese compuse? "Cel mai rapid răspuns ar fi «Cerul», dar noi spunem că de pe scenă se vede un răspuns mult mai clar: power-play-ul Proconsul este de fapt un playlist de 16-17 piese la care lumea cântă, plânge, râde, ridică mâinile împreună cu noi." Le mulţumim că ne-au adus ploaia "De la ruşi", că ne-au arătat "Cerul", că ne-au făcut un "Tatuaj" şi mai ales că ne-au luat inima lui Bogdan Marin Bodo (voce), Dragoş Dincă (chitară şi backing vocals), Robert Anghelescu (clape şi backing vocals), Florin Barbu (bass), Vali Petricenco (tobe).

"Avem de exprimat atât de multe lucruri fiecare dintre noi, de amestecat şi de «asezonat», încât nu ne gândim decât să mergem mai departe împreună şi să facem ce ne place şi ştim mai bine: muzică!"
Bodo
 

10 despre ei

n Prima trupă pop rock care a luat un premiu la secţiunea Creaţie a Festivalului Mamaia cu piesa "Cerul". în anul 2000 a fost votată "Piesa anului" de mass-media şi specialişti, fiind nr. 1 la peste 140 de posturi de radio din ţară.

n În cei zece ani de la lansare au făcut aproximativ 1 milion de km în turnee prin ţară.

n Prima trupă pop rock care a câştigat  Trofeul "Cerbul de aur" cu piesa "Cerul".

n Au reuşit sâ aibă cel mai bun sound  live din România

n Au investit în echipamentul propriu (instrumente, instalaţie de sunet şi lumini etc.) peste 500.000 de euro

n Au făcut prima piesă din pop rockul românesc în măsura de vals (6/8): "De la ruşi..."

n În cei 10 ani au avut peste 1.800 de concerte. Dacă facem o medie, la 180 de concerte pe an înseamnă că o zi din două au fost în turneu.

n Au lansat şapte albume şi au vândut în jur de 250.000 de unităţi.

n Toţi s-au căsătorit şi au făcut, cu ajutorul lui Dumnezeu, copii frumoşi, sănătoşi şi talentaţi

n La împlinirea celor 10 ani au compus un "cântec neterminat". Fiecare strofă este scrisă de câte un membru al trupei (a lui Vali este - evident - în limba rusă). Piesa este dedicată soţiilor lor.